Născută la Târgu-Mureş, la 12 iulie 1926, a fost fiica marelui cărturar şi patriot român, Aurel Filimon, fondatorul Muzeului de Arheologie şi Etnografie din Târgu-Mureş şi directorul Bibliotecii municipale în perioada interbelică. O curiozitate demnă de amintit este faptul că omul de cultură ce avea să fie, Aurelia Filimon, s-a născut chiar în Palatul Culturii dat fiind faptul că în vremea aceea familia Filimon avea locuinţa de serviciu chiar în incinta Palatului.
Aurelia Veronica Filimon a urmat studiile elementare în oraşul natal, la Liceul Francez şi, în paralel, la Şcoala de muzică şi la Şcoala de pictură a lui Aurel Ciupe. Încă din tinereţe şi-a însuşit cinci limbi: româna, maghiara, franceza, germana şi italiana, fapt ce i-a facilitatat accesul la cultura universală. După cedarea Ardealului, în 1940, împreună cu părinţii, a cunoscut rigorile refugiului, la Braşov, apoi la Bucureşti. În această perioadă îl însoţeşte pe tatăl ei la o expoziţie itinerantă de artă populară românească organizată în mari centre ale culturii europene: Viena, Stuttgart, Frankfurt am Main, Koln, Breslau şi Veneţia. În această călătorie etnografică face cunoştinţă cu oameni de culturăşi artă ca: Dinu Lipatti (concert la Viena), Liviu Rebreanu (conferinţă la Dusseldorf), Ligia Macovei şi arhitectul Macovei (care însoţeau Expoziţia), Aurel Ciupe, Veturia Goga, Tiberiu Brediceanu, personalităţi ce lasă o amprentă puternică în dezvoltarea ulterioară a tinerei de 15 ani.
Revenind în Târgu-Mureş, după terminarea războiului, tânăra Aurelia Veronica Filimon îşi dă bacalaureatul la Liceul „Unirea", după care urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe Naturale a Universităţii „Victor Babeş" din Cluj (1949-1952). După absolvire este, pentru o scurtă perioadă, profesoară la Liceul „Gheorghe Şincai" din Cluj. Revenind în oraşul natal se angajează la Biblioteca Judeţeană Mureş, unde a lucrat timp de şase luni. În anul 1955 este chemată la Biblioteca Institutului de Medicinăşi Farmacie, pe care, din anul 1958 a condus-o în calitate de director. După 1965 a condus, tot în calitate de director, Biblioteca Institutuluipedagogic, cu sarcina de a organiza o bibliotecă de învăţământ superior pe baze ştiinţifice, ceea ce a şi reuşit, biblioteca fiind prezentată de către Ministerul Învăţământului ca model pentru celelalte institute de învăţământ superior din ţară. În anul 1972 a participat la Congresul Internaţional ASLIB de la Budapesta. Tot în acest an, pentru activitatea desfăşurată i-a fost conferită distincţia „Meritul Cultural" clasa a III-a.
Se pensionează în anul 1983. După pensionare Aurelia Veronica Filimon se ocupă cu colecţionarea unor obiecte de artă populară românească, maghiarăşi săsească, plăci fotografice vechi ale fotografului sibian, Emil Fischer, realizează o colecţie de evantaie vechi, unică de acest fel în ţară, colecţie prezentată în emisiuni de radio şi televiziune. Organizează expoziţii cu această colecţie în colaborare cu Muzeul Judeţean pe care a prezentat-o la Târgu- Mureş, Sibiu, Timişoara, Sinaia - Castelul Peleş.
În decursul întregii sale activităţi a publicat numeroase lucrări de biblioteconomie în reviste de specialitate şi a participat cu lucrări la diferite sesiuni ştiinţifice şi simpozioane. În anul 2008, pentru laborioasa s-a activitate i-a fost acordată diploma de onoare „Pro libro senator". S-a stins din viaţă în ziua de 7 noiembrie 2016, la vârsta de 90 de ani.
