A venit şi-aici Crăciunul
să ne mângâie surghiunul.
cade alba nea
peste viaţa mea,
peste suflet ninge.
Cade alba nea
peste viaţa mea
care-aici se stinge.
Tremură albastre stele
peste dorurile mele.
Dumnezeu de sus
în inimi ne-a pus
pâlpâiri de stele.
Dumnezeu de sus
în inimi ne-a pus
numai lacrimi grele.
Radu Gir
Din păcate, în zilele noastre, majoritatea oamenilor se gândesc doar la cele materiale, neglijând în parte sau total obligaţiile sufleteşti.
Mi-am adus aminte de filosoful francez ateu pe nume Ernest Renan, care după studii îndelungate, privind viaţa Domnului Isus, face următoarea caracterizare: oricâte surprize ne va aduce viitorul, Isus, nu va fi întrecut niciodată.
Credinţa în El va întineri mereu.
Istoria vieţii Lui va stoarce totdeauna lacrimi. Toate neamurile vor spune că nu s-a născut unul ca Isus.
Dacă cineva va încerca să-L scoată din istorie, va atenta la însăşi temelia lumii.
Poate mii şi mii de suflete se vor perinda pe faţa pământului până în veci, fără ca vreunul să se întrupeze într-o fiinţă superioară lui Isus Cristos.
Este recunoaşterea unui ateu că Domnul Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu, crede în El şi în Biserica întemeiată de El.
De aceea nu ar fi rău să spunem cât mai des:
Doamne,
Ajută-mă să le pot spune celor puternici adevărul în faţă.
Să nu mint… doar pentru a câştiga aplauzele celorlalţi.
Dacă-mi dai noroc… nu-mi lua fericirea.
Dacă-mi dai putere… nu-mi lua raţiunea.
Dacă-mi dai succes… nu mă lipsi de umilinţă.
Dacă-mi dai umilinţă… nu-mi lua demnitatea.
Ajută-mă ca întotdeauna să văd şi reversul medaliei.
Nu mă lăsa să-i învinovăţesc pe ceilalţi pentru că nu gândesc ca mine.
Învaţă-mă ca în ciuda suferinţei să merg înainte.
Mai bine aminteşte-mi că eşecul este experienţa care precede triumful.
Nu mă lăsa să alunec în orgoliu şi nici în disperare sau eşec.
Învaţă-mă să judec ca pe restul.
Învaţă-mă să iubesc oamenii ca pe mine însumi.
Învaţă-mă că în ciuda decepţiilor să nu-mi pierd încrederea.
Învaţă-mă că a ierta este cel mai important lucru pentru cel puternic şi că răzbunarea este semnalul primitiv al celui slab.
Dacă-mi iei norocul, lasă-mi speranţa, dacă-mi iei succesul, lasă-mi puterea de a trece peste eşec.
Dacă eu aş greşi cuiva, dă-mi curaj să-mi cer iertare.
Dacă cineva mi-ar greşi mie, dă-mi curajul să-l iert.
Doamne, dacă eu uit de tine, Tu să nu uiţi de mine.
În închisoare Petre Ţuţea, printre alte poveţe, le spunea tinerilor: „Trebuie să ne golim de preaplinul Eu, ca să mai intre în noi un pic de Dumnezeu."
În prag de Sfintele sărbători ale Crăciunului, urez fraţilor de suferinţă şi tuturor oamenilor de bine, Sărbători fericite şi La mulţi ani, cu sănătate!
