A fost odată un bătrân foarte credincios care-și câștiga existența vânzând tot felul de nimicuri și vechituri. Oamenii credeau că bătrânul nu are discernământ, căci accepta inclusiv monedele false, fără să protesteze. La fel, dacă aceștia îi spuneau că au plătit deja, deși nu o făcuseră, el îi credea pe cuvânt.
Înainte să moară bătrânul a ridicat ochii spre cer și a spus:
- O, Doamne, am acceptat multe monede false de la oameni și nu i-am judecat nici măcar o singură clipă în inima mea. Mă aflu acum în fața Ta, eu însumi fiind o monedă falsă. Te rog nu mă judeca!
Atunci, din cer s-a auzit o voce care i-a zis:
- Cum crezi că este posibil să judeci pe cineva care nu a judecat niciodată?
