„Cele două acte normative, proiectele care vizează grațierea, au fost asumate de Ministerul Justiției", susține Florin Iordache, ministrul Justiției. El afirmă că România, presată de CEDO, „trebuie să dea o lege a grațierii", de care ar putea beneficia 2.500-3.500 de persoane, întrucât „gradul de încărcare, la nivelul penitenciarelor, este de 150%, iar România, în luna mai, se va afla sub imperiul CEDO, care consideră că, în cele 40 de penitenciare, de la noi, există „rele tratamente și condiții inumane". Așa zice CEDO! Românul se întreabă: oare ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei grabe de a modifica unele prevederi ale Codurilor Penale și a grația unele persoane. La Timișoara, București, Cluj-Napoca și Sibiu, românii au ieșit în stradă, protestând împotriva acestor „legi cu dedicație", concepute pentru salvarea unor parlamentari, miniștri, secretary de stat, președinți de consilii județene, primari. Prezent la ședința de guvern, de miercurea trecută, președintele Klaus Iohannis considera că „sunt suficiente argumentele care să determine Guvernul să retragă proiectele referitoare la grațierea și modificarea Codurilor Penale", menționând că acestea sunt neavenite și par a fi făcute „cu dedicație". Cele două proiecte, după opinia lui, ar fi „neacceptabile!". Acest punct de vedere îl împărtășesc voci autorizate din Justiție, Parchetul General, DNA, Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT, asociațiile magistraților, organizațiile societăților civile. În deschiderea ședinței de Guvern, pe care o prezida, șeful statului spunea că „în încăpere sunt doi elefanți: ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a Codurilor Penale", cele două acte normative elaborate de Ministerul Justiției. Deputatul liberal, Cătălin Predoiu, spunea că „grațierea nu rezolvă supraaglomerarea din închisori, iar situația se poate ameliora prin dezvoltarea de penitenciare private sau prin dezafectarea unor cazărmi și transformarea lor în penitenciare, prin creșterea alocărilor bugetare. Propunerile Ministerului Justiției - este de părere eurodeputatul Siegfried Mureșan - de grațiere colectivă nu rezolvă situația deținuților, dând, ca exemplu, experiențe similare din Italia și Cehia, unde au avut loc eșecuri. „Propunerile mascate, de grațiere colectivă și amnistie, ale Ministerului Justiției, sunt dedicate politicienilor infractori" - susținea el. Referindu-se la PSD și la ALDE, eurodeputatul dă de înțeles că membrii lor de partid, aflați în pușcărie, „le vor fi recunoscători pentru grija pe care le-o poartă partidul!".
