Semnal editorial - Petre Curticăpean - Borne celeste

Distribuie pe:

„Va să zică, ce ar fi poezia? Ecoul vieţii noastre simţite şi nemărturisite, confidenţa secretului nostru necunoscut, lucrul lacrimilor şi al suspinelor noastre tăcute, căruia i se cuvine marea discreţie a vieţii dinlăuntru". (Tudor Arghezi)

Sub semnul acestei definiţii argheziene am putea aşeza, generic şi succint, câmpul semantic al universului poetic pe care ni-l propune, în noua sa carte, profesorul Petre Curticăpean, situându-ne, totodată, în faţa unui edificiu scriitoricesc unic, am spune, a cărui arhitectură, îndelung „migălită" de autorul însuşi, surprinde prin modul original şi chibzuit în care a ales să-şi selecteze, cu parcimonie şi discreţie, şi să-şi orânduiască materia lirică adunată în cele zece volume publicate din 2004 până în prezent.

Rezultatul acestui laborios şi responsabil demers îl constituie prezenta antologie, cuprinzând poemele pe care - la ceas de bilanţ şi la „borna" celor 75 de ani pe care îi împlineşte în zilele acestea - Petre Curticăpean le consideră drept reprezentative nu doar pentru activitatea sa literară de peste un deceniu, ci şi expresia concentrată a structurii sale sufleteşti şi a unei arte poetice dominate de conştiinţa datoriei împlinite, faţă de sine şi faţă de cei cărora li se confesează prin vers: „…n-am rămas dator nimănui / eventual, poate, mie însumi…", convins, în acelaşi timp, că, pentru poet, „nu e vreme de odihnă" şi că timpul creaţiei se mişcă pe alte coordonate şi după alte reguli decât timpul obiectiv.

Volumul, tipărit la Editura NICO - director dr. Nicolae Băciuţ -, a fost lansat miercuri, 16 martie, la Centrul de Dezbateri Socio-Politice „Emil Aurel Dandea" din Târgu-Mureş, în cadrul unui eveniment ce l-a avut ca moderator pe distinsul cărturar Dimitrie Poptămaş, în prezenţa unui auditoriu format, după cum observa amfitrionul, din vechi şi apropiaţi prieteni, iubitori de poezie.

Seria prezentărilor a debutat cu observaţiile jurnalistei şi scriitoarei Mariana Cristescu, şef secţie cultură a cotidianului „Cuvântul liber", avizată cunoscătoare a operei poetice a autorului, ale cărui volume le-a recenzat, de-a lungul timpului, descoperind şi re-descoperind „un român ardelean cumsecade, tolerant, cu bun-simţ (… ), un poet mult mai modern decât şi-ar dori poate să fie, sau să devoaleze, din delicateţe şi pudoare (…), cu un straniu freamăt al căutării sinelui, dar şi al înaltului, dozându-şi inteligent vibraţia şi transmiţând-o rafinat, cu o cuceritoare eleganţă".

O amplă incursiune în poetica lui Petre Curticăpean a întreprins, apoi, scriitorul şi publicistul Lazăr Lădariu, redactor-şef al ziarului „Cuvântul liber", exemplificându-şi „exerciţiul de admiraţie" prin evocarea unor imagini şi metafore de mare sensibilitate din volumele antologate: Arome târzii, Miresme târzii, Coloanele câmpiei, Vâltorile limbii, Penumbră de poteci, La poarta dinspre soare-apune, Poveşti cu tâlc, Mofete de foc, Ofranda, Intarsie pe suflet - în care descoperă, dincolo de valenţele eului poetic, o „geografie afectivă a Câmpiei Transilvaniei", realizată cu nostalgie şi discreţie.

Într-o lume „în care e multă însingurare" - observa, la rândul său, dr. Valentin Marica, poetul „descoperă şi redescoperă lumea, într-o călătorie ce porneşte din adâncuri şi merge spre adâncuri, spre rost şi spre rosturi, cu o acurateţe şi un spirit de ordine specific transilvane, în care versul mustind poetic şi versul frust coexistă, căci poetul rămâne îmbinarea misterioasă a celestului cu teluricul".

Prezent în calitate de poet şi de prieten al autorului, Marius Paşcan, parlamentar de Mureş, a evidenţiat „universul afectiv extrem de generos al dascălului Petre Curticăpean, cu largă deschidere spre generaţiile pe care le-a educat, un demers creator aşezat sub semnul prieteniei, ca reper existenţial". De altfel, prefaţa cărţii estre semnată de prof. dr. Ion Buzaşi, bun prieten şi fost coleg de studenţie al autorului, ambii reprezentanţi ai promoţiei (de aur) 1965 ai filologiei clujene.

Să notăm, în fine, că poetul dedică acest volum nepoţilor: Sabin, Codin, Alina Cezara, Călina-Maria, adunându-şi - ca să revenim la Arghezi - „numele pe-o carte" pentru a cărei „atmosferă de creaţie"… „responsabilitatea" îi revine dnei Georgeta, soţia domniei sale.

Revenind la originalitatea lucrării (premiată cu o Diplomă de Suflet din partea Ligii Scriitorilor Români - preşedinte: Mircea Dorin Istrate), aceasta constă în modul în care autorul combină materialul poetic cu date privind lansările volumelor, autorii prefeţelor, cronici, comentarii şi aprecieri critice (semnate, printre alţii, de Nicolae Băciuţ, Mariana Cristescu, Valentin Marica, Lazăr Lădariu, Adrian Păunescu, Alexandru Cistelecan, Geo Raeţchi, Timotei Enăchescu, Dimitrie Poptămaş, Gheorghe Şincan, Silviu Negruţiu etc.), aspecte de la prezentările de cărţi, într-o antologie de o excelentă ţinută grafică, bogat ilustrată, care întruchipează şi rămâne, peste timp, şi o cronică a vieţii literare mureşene din ultimul deceniu şi ceva.

Lasă un comentariu