„Diplomaţia este arta de a-i lăsa pe alţii să facă de bună voie ceea ce le spui tu" (Abraham Lincoln)
Biblioteca Universităţii „Petru Maior" din Târgu-Mureş (UPM) şi, implicit, patrimoniul cultural-ştiinţific al oraşului s-au îmbogăţit, recent, cu o lucrare de referinţă pentru toţi cei interesaţi de politica externă a României şi rolul serviciilor speciale într-o perioadă - subliniază autorii - „de o complexitate şi de o tensiune fără precedent în istoria naţională". Este vorba de seria de 10 volume România - Supravieţuire şi afirmare prin diplomaţie în anii Războiului Rece, coordonată de Nicolae Ecobescu, fost ambasador, diplomat şi specialist în relaţii internaţionale (a pregătit, printre altele, vizita lui Ceauşescu la Washington, în 1973), editată de Fundaţia Europeană Titulescu şi cuprinzând comunicări, articole, studii, stenograme, note, informări - rod al muncii de cercetare şi documentare întreprinsă de o echipă de diplomaţi, istorici, militari, politologi, cercetători ştiinţifici, în încercarea „unei abordări corecte şi a unei evaluări realiste a experienţei de patru decenii trăite cu riscuri majore", temă supusă în premieră atenţiei publicului.
Lucrarea, ajunsă la cel de al optulea volum, a fost prezentată vineri, 31 martie, la UPM, în cadrul unei conferinţe organizate de Departamentul de Istorie şi Relaţii Internaţionale, manifestare moderată de prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, preşedintele Senatului UPM şi director al Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai" al Academiei Române din Târgu-Mureş, avându-i ca invitaţi pe diplomaţii de carieră şi istorici: prof. univ. dr. Dumitru Preda (fost ambasador al României la Havana) şi dr. Alexandru Ghişa (istoric, consilier politic al Ambasadei României la Budapesta, Consul al Ambasadei României la Stockholm, cu misiuni diplomatice la Londra, Belgrad, Ankara, Viena, Paris etc.).
Volumele ce ni se propun - aprecia în cuvântul de deschidere al evenimentului prof. dr. Cornel Sigmirean - prezintă evenimente ce atestă, încă o dată, că statul român este o creaţie şi a relaţiilor internaţionale, lucrarea evidenţiind, într-o abordare secvenţială dar unitară, capacitatea diplomaţiei româneşti de a se elibera de sub hegemonia URSS, acţionând în conformitate cu interesele naţionale, într-o perioadă ale cărei rigori România le-a resimţit din plin, într-un context internaţional marcat de profunde tensiuni şi confruntări politice.
Detaliind tematica extrem de complexă şi de complicată a ciclului de volume, oaspeţii au „decodat" intenţia autorilor, „traducând-o" în imperativul potrivit căruia dimensiunea politicii externe trebuie să dea forţă României în a-şi asuma curajul de a avea propria voce în concertul internaţional actual: „În contextul exploziei informaţionale la care asistăm, e necesar să găsim rădăcinile unor acţiuni care se petrec azi (anexarea Crimeei, relaţia Turcia - Armenia, importanţa menţinerii Turciei în NATO etc. - n.n.), să producem cât mai multe dovezi şi să profităm de existenţa unor actori, încă în viaţă, pentru a ne permite o evaluare echilibrată a stării de lucruri, după deceniul obsedant, care încă se manifestă, şi care a lăsat răni adânci, neuitând, totodată, că politica externă trebuie să servească cetăţenii, iar dimensiunea şi modul ei de manifestare trebuie să dea putere statului".
Pornind de la ideea că „România a demonstrat capacitatea de a fi altfel într-un mediu internaţional profund marcat de existenţa bipolarismului şi de efectele nefaste ale Războiului Rece", autorii analizează, în cele opt volume apărute până în prezent, teme precum: România captivă - înţelegerile dintre URSS, SUA şi Marea Britanie - în baza cărora România a fost inclusă în zona de influenţă şi de dominaţie a URSS, apropierea României de Occident - vizita oficială a preşedintelui Franţei, Charles de Gaulle în România, vizita oficială a preşedintelui SUA, Richard Nixon, în România, în august 1969 (cu foarte interesante stenograme ale întrevederii cu Nicolae Ceauşescu), teme ale diplomaţiei multilaterale - cooperarea regională, securitatea europeană; trei volume (5,6,7) sunt dedicate relaţiilor româno-americane, relevând evoluţia constant ascendentă a acestor relaţii (de la stabilirea cărora, în 2015, s-au scurs 135 de ani); negocierea Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, urmând ca următorul volum, al nouălea - Trei decenii de relaţii româno vest-germane (1955-1985) să fie dedicat împlinirii a 50 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice la rang de Ambasadă între România şi RFG (31 ianuarie 1967).
Lucrarea, în ansamblu ei, se bazează pe documente din Arhivele Naţionale ale României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Foreign Relations of the United States, arhive şi lucrări din străinătate.
Cartea - apreciază editorii - „evidenţiază realitatea că românii au suportat ocupaţia străină, dar nu au renunţat niciodată la aspiraţia de libertate, independenţă şi suveranitate (…). Fructificând o experienţă istorică, România a apelat inteligent la diplomaţia la fel ca altădată, pentru a supravieţui şi a se afirma".
Manifestarea de vineri s-a bucurat de interesul şi prezenţa unui public avizat, în rândul căruia s-au numărat personalităţi ale mediului universitar şi cultural din oraş: conf. univ. dr. Giordano Altarozzi, decanul Facultăţii de Ştiinţe şi Litere a UPM, dr. Mihalela Boloş - UPM, scriitorii şi publiciştii Lazăr Lădariu şi Dimitrie Poptămaş, prof. univ. dr. Vasile Dobrescu, prof. univ. dr. Constantin Copotoiu - UMF, dr. Monica Avram - directorul Bibliotecii Judeţene Mureş, studenţi, reprezentanţi ai unor organizaţii şi fundaţii culturale din Târgu-Mureş.
