„Observator calificat al mersului evenimentelor, economist analist şi ziarist cu o îndelungată experienţă, autorul a ajuns la concluzia că îndeplinirea acestor deziderate este posibilă, în contextul dat, doar prin alegerea, la cârma municipiului reşedinţă de judeţ (atât de mult nominalizat de unii drept viitoare capitală a «Ţinutului secuiesc»), a unui primar român, cu reale calităţi manageriale şi gospodăreşti, în măsură să facă faţă acestor provocări deosebite."
Am ales, nu întâmplător, aceste cuvinte de pe coperta a patra a cărţii „Bătălia pentru Primăria Târgu-Mureş", a colegului nostru Ioan Cismaş, un fel de profesiune de credinţă, pentru a sublinia un demers, o dorinţă aproape generalizată a românilor târgumureşeni, dar şi a ziariştilor de la „Cuvântul liber": alegerea unui primar român!
O carte trudită, după 50 de ani de activitate jurnalistică, „o trudă de o viaţă de om", de adunare a enormului material documentar, pentru a vedea că avem în fruntea „Oraşului Florilor" acel „om potrivit, la locul potrivit": dr. Dorin Florea.
De fapt, această carte este o istorie a Târgu-Mureşului, din perioada decembrie 1989 - 15 august 2016, în paginile căreia, într-o „bătălie în marş", „de la vorbă la faptă", sub razele speranţei, pe această redută a luptei noastre, româneşti, Ioan Cismaş, generalizând o dorinţă, situează într-o relaţie directă binomul: ziarist-responsabilitate. Pentru că aceasta-i menirea purtătorului de condei. Iar un termen fără celălalt este greu de conceput, cuprinzând acel gest al respectului pentru cititor, pornind din nevoia vitală a libertăţii de a spune adevărul, în faţă cu articolele 30 şi 31 ale Legii fundamentale a ţării - Constituţia României. Dar şi din nevoia de armonie a talentului, a chemării, a harului ziaristului, de întoarcere, măcar din când în când, pe căile amintirii, în memoria timpului.
Asta face Ioan Cismaş prin cartea de faţă, prin inspirate articole, ale unor editoriale, precum „România şi Occidentul", „Bătălia pentru o convieţuire civilizată", „Legea forţei sau forţa legii?", „Autoritatea locală şi cetăţeanul", „Deocamdată, confruntarea româno-română", „Votanţii târgumureşeni", „Nevoia acută de un nou primar la Târgu-Mureş", „O enormă greşeală!", „Ambiţii prosteşti", „Pe cine trimitem noi, cetăţenii, în jilţurile puterii?", pentru a ne referi doar la o mică parte din opiniile ziaristului Ioan Cismaş într-o tranziţie extrem de prelungită, tipic românească.
În originala hărmălaie a reformei, începută mereu şi mereu neterminată, mai mult amânată, până acum, în cei 27 de ani, mereu aflându-ne, noi, românii, sub ameninţătoarea Sabie a lui Damocles, ştim că nu bătând, orgolios, cu pumnul în masă, ci acţionând, nu ambiţia de a folosi, conjunctural, cuvântul „naţional" sau sintagma „interes naţional", doar ca justificare, ci, într-adevăr, ca trăire reală. Că valoarea umană, meritocraţia trebuie să aibă prioritate. Asta ne spune Ioan Cismaş prin această carte, prin scrisul pentru suflet şi minte.
Trebuie să parcurgem, atent, filă cu filă, această „istorie târgumureşeană", de la alegerile din 2000, adesea într-o confruntare româno-română, într-un început al „dezgheţului" la Târgu-Mureş, din nevoia de a avea un nou primar - dr. Dorin Florea, în locul unui Nagy sau Fodor, după alegerile cu turul întâi şi al doilea, dar şi cu acea dezbinare românească, mereu într-un „război al dezunirii", cu consecinţele ştiute, dovedind, fără tăgadă, că, într-adevăr, „Caragiale-i printre noi"!
Aici, în Ardeal, cu harta Daciei în palmă, locul naşterii neamului, în leagănul de la Sarmizegetusa Regia, am spus atunci răspicat: „Vrem primar român"! Şi l-am avut. Asta am vrut, asta am făcut! Privind în urmă, prin această carte-document avem repere în timp, la care ne întoarcem. Acesta-i mesajul lui Ioan Cismaş. „Pe baricadele alegerilor", unii târgumureşeni nu s-au mai gândit „să dea Cezarului ce-i al Cezarului", ci, bântuiţi de interesul de partid, de cel personal, au acţionat cum i-a tăiat capul, unii chiar „la tandreţe" cu UDMR, duşmanul tradiţional de aici, cărora unii I s-au închinat. Iar unii, ajunşi „în jilţurile puterii", în consiliile judeţean şi local, în Parlament, au trădat interesul românesc.
Omul potrivit la locul potrivit, dr. Dorin Florea a învins de cinci ori, în vâltorile vremii, cu toate „cărările piezişe", care n-au lipsit în aceste confruntări politice mureşene, promiţându-ne: „Voi conduce primăria din stradă şi aşa voi face!".
Românii, până la urmă, au demonstrat că se poate, învingând ambiţia unor sicofanţi de a vedea Târgu-Mureşul, un teritoriu al României, doar o zonă de conflict, un fel de dorit protectorat al Ungariei, punându-i în banca lor pe cei care spuneau „să eliberăm oraşul!" De cine? Se ştie! Da, la Târgu-Mureş, în pofida unor voturi prosteşti ale unor partide, care au scris o pagină neagră în istoria locului şi a României, s-a dat „un vot pentru istorie."
Preocupările pentru ecologizarea Pocloşului, rolul Jandarmeriei - apărătoare a ordinii publice, al Poliţiei Locale, poluarea fonică şi sonoră, dotarea cartierelor cu europubele, curăţirea pomilor ornamentali, curăţenia municipiului, lupta dintre lege şi corupţie, făcând şi ele parte dintr-un întreg, toate şi-au găsit locul în paginile ziarului, apoi în această carte a colegului Ioan Cismaş.
Cronicar istoric şi faptic, Ioan Cismaş, cu talent şi chemare jurnalistică, ne pune în faţă clipe de viaţă, trăită, ale Târgu-Mureşului, de fapt, o succesiune caleidoscopică a evenimentelor importante, din 1990 încoace, din „Oraşul Florilor". Cartea este şi un mesaj pentru urmaşi, dintr-o vreme cu bucurii rare, dar cu nelinişte multă şi îngrijorări. O carte-document, care ne dovedeşte, totuşi, că nu trăim într-o Sahară a iluziilor, ci pe un câmp de bătălie, pe un teritoriu al acţiunii, că trăim în această inimă a timpului, într-o Românie mereu trădată, din 1990 încoace. Într-un timp în care, iată, opţiunile pot avea un preţ, amintindu-ne de acel cântec al lui Jean Moscopol: „Tot ce-i românesc nu piere şi nici nu va pieri!".
