Pictorul Horea Cucerzan care a deschis o expoziție în sălile U.P.P. de la parterul Palatului Culturi, în data de 6 iunie, este născut la Blaj. Expoziția cuprinde 105 lucrări, este o retrospectivă cu pictură, sculptură și grafică. Pentru că Blajul este locul său de naștere, artistul construiește în acest loc un muzeu de pictură contemporană. În acest sens pe lângă donația din propria creație, de vreo 10 ani organizează tabere de creație, unde invită diferiți artiști plastici din țară și din străinătate. Astfel, Blajul încărcat de atâta istorie și spiritualitate își va întregi istoria cu artă plastică.
S-a născut în 1938, a absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu" din Cluj-Napoca, o vreme a fost coleg de an cu scenograful târgumureșean Romulus Feneș.
Expoziția probează certitudinea unor calități picturale validate de timp, așa vedem la Târgu-Mureș artiști de seamă ai artei românești, într-un dialog cu arta românească a țării.
De câțiva ani pictorul parcurge un itinerariu plastic italian expunând în prestigioase manifestări. De fapt, la vernisaj a relatat ca una dintre picturile sale a fost reținută pentru colecția de artă contemporană de la Vatican și acum face parte din expoziție.
În expoziție există un „ciclu" de tablouri al amintirilor italiene cu trimitere la elemente de frescă renascentistă, chiar o madonă inspirată din modelele lui Sandro Botticelli, renumitul pictor al renașteri florentine.
Pictura lui Horea Cucezan are o structură solară, cu respect pentru tradițiile școli naționale, remarcabilul simț al valorii pledează pe tot parcursul acestei expuneri expoziționale. Orice tablou e un poem de linii, forme și culori, unde artistul atrage atenția asupra relațiilor tainice dintre elementele imaginii, fie de ordin plastic fie de ordinul corespondentelor spirituale. În compozițiile sale figurativul nu dispare, dar este dus într-o relație conceptuală, figuri cu alura enigmatică parcă revelează în culori calde de galben și acum istorii îngropate demult.
Tema nudului este trecută prin viziunea unui artist modern căruia îi este propriu un anumit lirism al artei românești, prin care asimilează ceea ce este profund și peren în tradiție și ceea ce este viabil avangărzii sau actualități. Pornind ca reper de la celebra pictură „Maja desnuda" a lui Goya - pictorul spaniol până la pretexte de poziționări erotizante așa cum există în pictura contemporană.
Peisajul îl evaluează în accepțiunea identitară, plăsmuindu-l ca să-l cităm pe Lucian Blaga „din amintire trăită și făcând oarecum parte din fenomen".
La Tg.-Mureș, expoziția este deschisă până în 21 iunie, dar prin ceea ce face la Blaj Horea Cucerzan extinde teritoriul artei românești și include și Blajul.
