Prostul și lăcomia

Distribuie pe:

Un om a vrut să ia niște nuci pentru soția sa, deoarece aceasta i-a promis să-i gătească o prăjitură deosebită. Cu gândul la prăjitura sa preferată, omul a băgat mâna într-un borcan cu nuci și a apucat atâtea nuci câte a putut să cuprindă cu o singură mână. Când a încercat să scoată brațul din vas, acesta a rămas blocat în gura borcanului. Oricât de mult l-a tras și l-a răsucit, borcanul n-a vrut să-i elibereze brațul. A plâns, a gemut, a blestemat, așa cum nimeni n-ar trebui să facă. Dar nimic nu l-a ajutat. Chiar și atunci când soția sa a luat borcanul și s-a așezat pe el cu toată greutatea, nu s-a întâmplat nimic. Mâna lui a rămas în continuare blocată în gâtul borcanului.

După multe încercări inutile, ei și-au chemat vecinii în ajutor. Toți au urmărit cu atenție scena care se desfășura în fața lor. Unul din vecini a aruncat o privire și l-a întrebat pe bietul om cum de s-a întâmplat acest accident. Cu o voce plângăreață și cu gemete disperate, bietul om i-a povestit întreaga tărășenie. Vecinul său i-a spus: „Te voi ajuta dacă vei face exact ce-ți voi spune". „Îți promit să fac, orice îmi vei cere, dacă mă vei elibera din acest borcan", i-a răspuns omul. „Atunci vâră-ți mâna adânc în borcan" a continuat vecinul.

Acest lucru i-a părut ciudat omului nostru; de ce ar trebui să bage mâna mai adânc în borcan, când el vroia să o scoată de acolo? Dar a făcut cum i s-a spus. Vecinul a continuat: „Acum desfă degetele și lasă să cadă nucile pe care le ții în mână". Această cerere l-a supărat pe om. La urma urmei, el voia nucile pentru prăjitura sa favorită, iar acum trebuia pur și simplu să le dea drumul. Șovăitor, el a urmat totuși vorbele celui care îl ajuta. Vecinul a mai spus: „Strânge acum mâna și trage-o foarte încet din borcan".

Omul a făcut și acest lucru, și, iată, fără nicio greutate, a reușit să-și scoată mâna. Dar nu era pe deplin mulțumit. „Mâna mea este liberă acum, dar unde sunt nucile?" Atunci vecinul a luat borcanul, l-a înclinat și a lăsat să se rostogolească atâtea nuci câte avea nevoie acesta. Cu ochii măriți și cu gura căscată, omul nostru l-a privit și l-a întrebat: „Ești vrăjitor?"

Râdem și glumim, însă lăcomia unora ne poate aduce în pragul disperării.

 

Lasă un comentariu