Avem bucuria să lecturăm cartea Ochii, izvorul inimii, autor fiind Mihail Suciu din Bistra Mureșului, o lucrare mică prin dimensiunile sale, însă destul de reprezentativă prin mesajul pe care dorește să îl transmită, cât și prin informațiile care se regăsesc în paginile acestei lucrări. Autorul Mihail Suciu, originar din Satul Bistra Mureșului, este un om care își iubește meleagurile sale natale, își iubește țara, credința, folclorul și tot ce are mai bun și mai frumos neamul nostru românesc. Cartea aceasta este ca un prinos, ca un omagiu pe care autorul îl aduce satului natal, comunei Deda, din care și satul său face parte integrantă.
Lucrarea aceasta cuprinde două realități istorice diferite. Pe de o parte sunt prezentate evenimente din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, vremuri în care o bună parte a Transilvaniei era sub ocupație hortystă în urma odiosului diktat de la Viena din 30 august 1940. Autorul prezintă și elemente de folclor, cum ar fi de exemplu o șezătoare, în cadrul căreia multe se spun, multe se dezbat și se analizează.
În timpul ocupației hortyste foarte multe sate românești rămăseseră pustii, majoritatea populației își găsise de lucru prin fânețe, iar cei rămași acasă, femei, copii și bătrâni, își închiseră porțile, neoferind elementului șovinist câmp de acțiune. Trebuie să avem în vedere teroarea care s-a dezlănțuit acum împotriva românilor. Insultele de tot felul și loviturile aplicate mai cu seamă bătrânilor pentru simplul motiv de a fi român erau frecvente. Cea mai mare iritare o provoca însă purtarea cămășilor albe românești și trecerea lor peste pantaloni, care nu era decât o străveche tradiție românească. Tăierea acestor cămăși devenise o adevărată plăcere, dar și o formă de insultă desfășurată într-un adevărat ceremonial. Un rol important în menținerea atmosferei de teroare îi revine jandarmeriei, cel mai fidel exponent al politicii horthyste în această privință. Cercetarea se desfășura în fața unui martor, ales însă dintre oamenii de încredere și pe a cărui complicitate se bizuiau. Formele „legale" erau îndeplinite. Pentru a fi „cercetat " nu era nevoie de martori și chiar dacă nu existau, condamnarea tot era făcută din motive de răzbunare. O învinuire adusă românilor era și aceea de a fi fost prezenți la Marea Adunare de la Alba Iulia. Aceasta era una din marile învinuiri ce se aduceau românilor în toamna anului 1940 și ulterior fiind considerați cei mai periculoși pentru liniștea statului horthyst. Unii dintre ei cunoscuseră rigorile deportărilor încă din Primul Război Mondial. Unul dintre ei, învățătorul pensionar Ioan Borșianu din Deda, fost subrevizor școlar în perioada interbelică, este arestat în toamna anului 1940. Desfășurându-și activitatea didactică într-un sat românesc, refuzând participarea la viața politică, se remarcă doar prin intense acțiuni de culturalizare a maselor, identificându-se în spiritul gospodăriei țărănești. Eliberat după câteva săptămâni, va fi rechemat periodic la Târgu-Mureș, mai mult ca măsură de intimidare, ultima reținere mai îndelungată fiind în vara anului 1944, când încercase să rezolve pe cale juridică o răpire de teren agricol fără implicare directă în cauză. Arestări preventive au fost și în alte sate. La Pietriș, este arestat în același timp Demian Simion, vinovat că tatăl său a participat la Alba Iulia, iar la Bistra Mureșului, preotul din localitate. Soarta lor o împărtășește și Petru A. Boțian, un alt fost participant la Alba Iulia și foarte activ în perioada împroprietăririlor. Urmărit ani de zile, în vara anului 1944, era să cadă victimă „gărzii zdrențuroșilor".
Autorul vorbește în această lucrare și despre cel de-Al Doilea Război Mondial, despre cei plecați pe front, despre eroi, însăși această carte are un titlu extrem de sugestiv: Ochii, izvorul inimii. Ochii sunt cei care varsă lacrimi pe baza unei profunde emoții provenite din adâncimile cele mai neștiute ale inimii. Inima este organul uman central, atât fizic, cât și spiritual. Autorul aduce elogii și omagii eroilor și tuturor celor care au scris istorie pe meleagurile comunei Deda.
Ca un arc peste timp, Mihail Suciu vorbește și despre realitățile de azi ale comunei Deda, prezintă toate cele patru sate componente: Deda, Bistra, Filea și Pietriș, cu toate realitățile lor, cu toate realizările care au loc în timpurile prezente în aceste frumoase localități de la poalele Călimanilor și de pe malul drept al Mureșului. Toate realizările de azi din comuna Deda prezintă interes pentru Mihail Suciu, care se bucură pentru tot ceea ce este frumos în comuna sa. Se referă și la elemente folcloristice, care în comuna Deda sunt de o valoare inestimabilă.
Comuna Deda, cu toate satele ei, se impune printr-o viață folclorică deosebit de intensă, evidențiază apoi fenomene și procese folclorice mai slab reprezentate în alte părți, după cum situarea ei geografică i-a imprimat o fizionomie proprie, caracteristică zonelor folclorice intense.
Localitatea Bistra Mureșului, satul natal al lui Mihail Suciu, reprezintă acea vatră a românismului, a creștinismului curat și sănătos, a respectului, a dragostei și a legăturii indestructibile care trebuie să existe între toți cei care simt românește și a căror inimă vibrează intens pentru sfântul nostru neam românesc. Râul Mureș, în curgerea sa firească, va spune, pe unde se duce, multe povești frumoase, povești cu oameni frumoși, harnici, cinstiți, cu dragoste față de Dumnezeu, de semeni, de locurile natale, iubitori de frumos și de tot ce înseamnă tradiție, istorie, cultură și intensă spiritualitate românească.
Îl felicit pe Mihail Suciu pentru această lucrare, care este una de intensă și vibrantă trăire românească, îi doresc multă sănătate, să-i dăruiască bunul Dumnezeu puteri sporite ca să mai poată scoate în evidență din frumusețile și valorile comunei Deda și satelor sale aparținătoare.
