Dacă demnitarii noștri ar acorda mai multă atenție rapoartelor oficiale referitoare la monitorizarea mass-media autohtonă, considerată a patra putere în stat, ușor s-ar observa că avem de-a face cu o serie de factori externi și interni care ne conduc la concluzia unui declin aproape generalizat atât sub aspectul abandonării benevole a deontologiei profesionale în actul jurnalistic, cât și a unui derapaj de proporții în ce privește raportarea echidistantă a presei față de celelalte instituții ale statului de drept, cu repercusiuni din cele mai negative asupra valorilor care ar trebui să existe într-o democrație autentică. Fiindu-vă dator cu o cât mai mare corectitudine în terminologia argumentativă, aș vrea să vă semnalez că factorii externi care au făcut și fac ca presa noastră să funcționeze la cote de avarie sunt determinați de faptul că o serie de demnitari și de politicieni de prim rang instigă anumite instituții ale statului să controleze și să limiteze libertatea de exprimare a ziaristului prin metode antidemocratice - interceptări telefonice, supravegheri, infiltrări de agenți acoperiți, șantaj etc. -, manifestarea disprețului la cel mai înalt nivel față de accesul media la informațiile de interes public, recurgerea la un limbaj vulgar și violent, prin care se aduce un atentat grav asupra profesiunii și demnității persoanei, încercarea de a intra în grațiile unor analiști cu priză la public prin avansarea lor în grad și, nu în ultimul rând, folosirea unor mijloace din cele mai neprincipiale pentru a transforma întreaga breaslă a mass-media într-o presă de partid și să o reducă la o simplă armă politică în jocul electoral.
Pe de altă parte, referindu-mă la acei factori interni care au avut și au un impact negativ asupra calității informațiilor transmise de media către public, prin care este adus un prejudiciu imens seriozității doctrinare a clasei noastre politice și mobilizării populației către adevăratele interese naționale, acestea sunt reprezentate de diverși șefi și patroni ai media „recrutați" fie din rândul persoanelor controlabile de către serviciile speciale de informații, fie din rândul oamenilor de afaceri implicați în acte de corupție și predispuși să îi transforme pe jurnaliști - din anumite interese economice și politice - în niște activiști politici ușor de șantajat. În mass-media anului 2018 predomină o tendință de cancanizare informațională caracterizată de abandonarea temelor de mare interes public în favoarea unor dispute sterile, în fond manipulatoare. Astfel, atenția publicului românesc este îndreptată premeditat spre subiecte facile, de importanță secundară, în esență comice, și nu serioase - cu mult, mult spectacol mediatic -, în care se promovează senzaționalul unor situații reale sau fictive cu tentă ridicolă, umilitoare sau tragică.
M-aș bucura dacă prin această intervenție a mea la nivel jurnalistic, înțeleasă fiind ca un semnal de alarmă și o invitație la responsabilitate, s-ar restabili, câtuși de puțin, respectul reciproc între politicieni, administratorii de trusturi media și jurnaliști - în virtutea unor „rațiuni superioare": politicienii să nu îi mai insulte pe jurnaliști, să-și nominalizeze reprezentanții în Consiliul de administrație la Televiziunea Română și Radioul public exclusiv pe criteriile profesionalismului, nicidecum în baza negocierilor politice, ca până acum, iar ziariștii să își asume standarde profesionale ridicate, obiective, echidistante și remunerate cu salarii decente.
Dacă totuși segmentul politic nu va reuși să conștientizeze această necesară depolitizare a mass-media, continuând să mențină presa într-o stare de „sclavaj politic", nu numai că populația României va fi în continuare dezinformată, prin diverse metode de manipulare în masă, dar se poate „fractura" însăși dăinuirea ființei noastre naționale, ca o consecință a formării unei mentalități colective în care nu se mai regăsesc nici libertatea de gândire, nici cea de exprimare, cu tot ce derivă din ele, ca să ne putem bucura de un climat politic sănătos.
