„Zilele culturale Miron Cristea" care vor începe la Toplița Română în ziua de 17 iulie 2017 se vor așeza în memoria timpului, prin idee, cuvânt și emoție, ca pagină în marea carte a Transilvaniei. Este mesajul transmis de scriitorul Ilie Șandru, inițiatorul evenimentului, acum ajuns la cea de a 20-a ediție.
Agenda manifestării toplițene readuce în dezbatere exemplaritatea biografiei primului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, cel care căuta și împlinea puterea cea nouă a spiritualității noastre în toate direcțiunile. În Cuvânt final la volumul I din Cuvântări și predici, apărut la Tipografia cărților bisericești din Bucuești în 1928, Elie Miron Cristea se prezenta ca un cleric român din Ardealul robit care „muncia și lupta (subl.n.) nu numai pe terenul bisericesc, ci și pe terenul școlar, cultural, economic, social, artistic, cu un cuvânt în toate direcțiunile pentru progresul neamului românesc (...) până în ziua cea mare a izbăvirii". Vom ilustra, de această dată, cu prezențe ale Patriarhului la importante evenimente mureșene: sfințirea școlii ortodoxe din Nazna, 1898, conferința învățătorilor ținută în Jabenița în 1899, întrunirea învățătorilor din Reghin și conferințele „învățătorești" din Reghin, 1899, sfințirea temeliei bisericii din Poleți-Mureș, 1904, conferința anuală a învățătorilor din ținutul Reghinului și al Târgu-Mureșului care a avut loc la Deda în 1905, cununia „fruntașului român" dr. Nicolae Comșa din Săliște cu Elvira Todea care a avut loc la Reghin în ziua de 4 noiembrie 1907.
Tăria unui popor, susținea Patriarhul la aceste evenimente, stă în munca onestă și rațională, alături de temeliile culturale. Puterile morale și spirituale înving puterile oarbe și crude ale neștiinței, susținând speranțele de înaintare spre desăvârșire ale unui popor. „Poporul acela este cel dintâiu care are școale mai bune", citează Patriarhul din Jules Simon, iar din Sfânta Scriptură propovăduia ideea că va pieri acel popor care se leapădă de binele moral și spiritual, fiind ca pomul pădureț față de cel altoit. Iar binele moral și spiritual, cultura inimii și a minții, izbândește prin biserică și școală, instituții ce „varsă mângâiere" și deschid calea cea bună, fără de care omul nu este om adevărat. Despre calea cea bună și jertfa omului pe calea cea bună a vorbit Patriarhul la Nazna la sfințirea școlii ortodoxe române sau la întâlnirea învățătorilor ținută la Jabenița, unde reia ideea importanței muncii spirituale care să ducă la cunoașterea adevărului, a binelui și frumosului. Școala, în opinia Patriarhului, îi dă omului un ideal, ferindu-l de porniri contra ordinei sociale, de josnicie și deznădăjduire, apropiindu-l de perfecțiunea „spre care cu toții chemați suntem a nizui". La reuniunea învățătorilor din Cercul Reghinului ținută la Jabenița, Înaltul Ierarh pledează pentru temeiul cu adevărat uman al educațiunii, venind din cunoașterea istoriei, iubirea locului nașterii și a dragostei către „omenirea întreagă", „simțul pentru priceperea frumosului ascuns în materialul limbii", caractere umane virtuoase înarmate cu curaj, convingeri și voința jertfirii. În deschiderea Conferințelor „învățătorești" de la Reghin din 1899, Elie Miron Cristea numea șansele de „înaintare" ale românilor prin cultură, pricepere și inteligență, „înaintarea fiind condițiunea de căpetenie a existenței noastre ca popor". Un popor cu „pretenții de viitor" nu se îndepărtează de „datorințele" sale morale față de familie, biserică, patrie, neam și școală. Îndepărtarea de acestea duce la imoralitate, decadență, sărăcie prin care poporul intră „cu un picior în groapă". Patriarhul reia reflecția unui bărbat de stat francez, cuprinsă într-un raport despre situația țării sale: „Țara să iee în dreaptă considerațiune acel adevăr că banii cheltuiți pentru școale vor fi cruțați din suma ce altcum ar trebui cheltuită pentru pușcării". Moralul public, în comentariul Patriarhului, dezvoltă și întărește puterile de lucru și chemarea demnă a omului spre temeliile binelui. „Vorba e - întărește Patriarhul - că răul trebue delăturat (...) cu cât se coace mai mult spiritul..."
