La începutul acestei săptămâni, a fost depus la Camera Deputaților (primul for decizional) proiectul de lege privind Statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc, urmând ca, după primirea avizelor cerute la Consiliul Legislativ și la Guvern, documentul să intre în dezbatere și la vot.
Potrivit proiectului, Ținutul Secuiesc cuprinde județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș, fiind definit ca „o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României".
În cuprinsul celor 127 de articole, sunt prevăzute și reglementate organizarea, modul de funcționare, competențele factorilor de decizie, raporturile cu autoritățile statului român etc., precizându-se, în art.1, că „autonomia comunității reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a colectivității majoritare autohtone a ținutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate și în interesul întregii colectivități, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarității". Potrivit art.10, „în Ținutul Secuiesc limba maghiară are același statut ca și limba oficială a statului".
În ce privește structura, Ținutul Secuiesc va fi format din 8 Scaune, subordonate Consiliului de Autoadministrare, format din 77 de consilieri, și condus de un președinte ales pentru 4 ani. Art. 49 prevede că deciziile valabile în regiune sunt adoptate de Consiliul de Autoadministrare, care „poate adopta hotărâri cu privire la controlul asupra activității poliției locale, cu privire la numirea, demiterea personalului, la înființarea poliției proprii, în conformitate cu reglementările în vigoare". Organul deliberativ de autoadministrare al Scaunului este Consiliul Scaunal. Acesta (art. 51), „asigură organizarea, funcționarea, controlul și îndrumarea învățământului la nivel preșcolar, elementar, liceal, postliceal și superior". Bugetul Ținutului se va forma (art. 104) prin colectarea impozitelor de stat și locale, dar și prin instituirea unor taxe și impozite regionale.
Guvernul României va supraveghea activitatea și respectarea legalității, prin prefectul numit în regiune, care va avea și atribuții de mediere a eventualelor neînțelegeri între Ținutul Secuiesc și Guvernul României, însă nu există obligativitatea ca legile adoptate de Parlamentul de la București să fie însușite de conducerea Ținutului, dacă sunt considerate neoportune: „Legile și ordonanțele, precum și alte acte normative emise de Parlamentul României și de Guvernul României care au reglementări valabile și în Ținutul Secuiesc pot fi adoptate de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de 2/3 a membrilor, Consiliul își poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative în cauză" (art.119).
În anexa la proiect se specifică faptul că Scaunul Mureș (a cărui capitală va fi la Târgu-Mureș) este format din 38 de localități, având o populație de 282.793 de locuitori, din care 151.626 de naționalitate maghiară, reprezentând 53,62% din totalul populației Scaunului.
În componența Ținutului Secuiesc figurează, alături de Mureș, Scaunele: Micloșoara-Brăduț, Ciuc, Gheorgheni, Kézdi, Orbai, Sepsi, Odorhei.
Potrivit inițiatorilor proiectului, cele 8 Scaune ale preconizatului Ținut Secuiesc însumează o populație de 798.426 locuitori, din care 565.901 (70,88%) maghiari.
