Dreptatea, Ceasul și... Limba Română

Distribuie pe:

„Urmașilor mei Văcărești

Las vouă moștenire

Creșterea limbii românești

Ș-a patriei cinstire" (Testament).

Ienăchiță Văcărescu (1740-1797) - a fost un poet, filolog și istoric român din Țara Românească, aparținător al unei vechi familii boierești, familia Văcărescu, studiază la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg; precursor al folosirii limbii române culte, pe care a folosit-o atât în scrierile sale filologice și istorice, cât și în poeziile pe care le-a scris. A fost erudit și poliglot, știa slava veche, greaca veche și modernă, turca, araba, persana, franceza, germana și italiana. A fost mare dregător domnesc și a îndeplinit misiuni diplomatice peste hotare. Ca om politic și istoric a manifestat tendințe filoturce. Lucrarea sa „Istorie a prea puternicilor împărați otomani" este tipărită abia în 1863 de Alexandru Papiu Ilarian, este al doilea român care scrie o istorie a Imperiului Otoman; este autorul celei dintâi gramatici românești tipărite în 1787 care, pe lângă diversele categorii gramaticale, cuprinde și un capitol de prozodie, ilustrat cu exemple originale; poezia sa e scrisă în maniera neoanacreontică a epocii, dar folosește și evidente sugestii folclorice. Ienăchiță Văcărescu a construit un conac la Băneasa, din care se mai păstrează azi doar Biserica „Sf. Nicolae"; este înmormântat la Cimitirul Bellu.

***

„Universul mă încurcă Și nu pot gândi, măcar că poate exista ceasul fără ceasornicar".

Francois Marie Arouet Voltaire (1694-1778), scriitor și filosof al iluminismului francez. A fost întemnițat unsprezece luni în Bastilia, datorită viziunilor critice și batjocoritoare la adresa stăpânirii timpului. Din anul 1726 până în 1729 este închis în Anglia. Începe Dreptul, dar nu-l termină, fiind interesat mai mult de discuțiile intelectualilor, scriitorilor, aristocraților, ce se desfășurau în palatele și cafenelele din Paris. A fost un deist francmason, practicând criticismul în instituțiile politice, dar și bisericești. Concepția sa politică se întemeiază pe armonia dintre monarhii care dețin puterea politică și filosofii care dețin înțelepciunea. Doctrina sa a fost fundamentul Revoluției franceze, a cărei inițiator este împreună cu J.J Rousseau. S-a remarcat ca și istoric iluminist.

***

„Niciun dar dat de Dumnezeu oamenilor și neamului omenesc, nu este mai strălucit decât DREPTATEA".

Ioan Honterus (1498 - 1549), învățat umanist, sas transilvănean, reformator religios al sașilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Brașov, din curtea Bisericii Negre, actualul liceu Johannes Honterus. Prin activitatea sa vastă și multilaterală, a dobândit încă din viață un meritat renume, ce a depășit granițele țării în care a trăit.

P.S. „Este ceasul să ne trezim în sfârșit din somn, căci acum mântuirea este mai aproape de noi, decât am crezut" (Romani 13, 11).

„1001 CUGETĂRI" vol. XII

Lasă un comentariu