O frumoasă istorioară ne prezintă o mamă, cerându-i lui Napoleon să îi cruţe viaţa fiului ei, condamnat la moarte. Împăratul i-a amintit, atunci, de crimele de care se făcea vinovat fiul; dreptatea cerea ca viaţa să îi fie curmată!
- Înălţimea Voastră, a spus femeia printre lacrimi, nu dreptate, ci milă cer.
- Nu merită milă, a primit ea răspuns de la Napoleon.
- Dar înălţimea Voastră, dacă ar merita-o, atunci nu ar mai fi milă!
- Da, cât este de adevărat acest lucru, a spus împăratul. Voi avea milă!
