11 martie - un secol de la pandemie: Gripa care a ucis mai mulţi oameni decât Războaiele Mondiale la un loc

Data de 11 martie marchează împlinirea unui secol de la raportarea primului caz de gripă din cadrul pandemiei mondiale de gripă spaniolă, care, la sfârşitul Primului Război Mondial, a ucis între 20 şi până la 100 de milioane de oameni, conform diferitelor estimări.

În urmă cu 100 de ani, virusul gripei spaniole a infectat aproximativ o treime din populaţia planetei. Doar în Statele Unite, în luna octombrie a anului 1918, s-au înregistrat 195.000 de decese din cauza gripei.

Această gripă neobişnuit de gravă s-a răspândit incredibil de rapid în întreaga lume, profitând de distrugerile şi mizeria rămase după Primul Război Mondial.

Gripa spaniolă a băgat în carantină Europa şi SUA, a copleşit India şi a ajuns chiar până în Australia, dar şi în unele insule izolate din Pacific. În doar 18 luni, cel puţin o treime din populaţia planetei a fost infectată. Estimările numărului de victime variază între 20 de milioane, 50 de milioane şi până la 100 de milioane de morţi. Dacă valoarea cea mai mare a estimărilor privind mortalitatea este cea adevărată, atunci gripa spaniolă a ucis mai mulţi oameni decât cele două Războaie Mondiale la un loc.

Gripa este provocată de câteva virusuri înrudite strâns între ele, însă o tulpină dintre acestea, (tipul A), este legată de epidemiile cu cel mai ridicat număr de victime. Pandemia din 1918-1919 a fost provocată de un virus H1N1.

Cumplita boală avea să-şi ucidă victimele cu o rapiditate fără precedent. În Statele Unite abundă poveştile despre oameni care s-au trezit dimineaţa bolnavi şi au murit în drum spre serviciu. Simptomele erau terifiante: pacienţii făceau febră şi începeau să respire cu greutate. Hemoragiile interne umpleau plămânii cu sânge, iar victimele vomitau cu sânge şi se înecau cu propriile fluide. Spre deosebire de numeroasele tulpini gripale care s-au manifestat înaintea sa, gripa spaniolă nu i-a afectat preponderent pe cei mai slabi indivizi - copiii şi bătrânii - dovedindu-se la fel de letală pentru adulţii în putere cu vârsta între 20 şi 40 de ani.

Principalul factor care a favorizat răspândirea acestui virus a fost, desigur, războiul ajuns atunci în ultima sa fază. Epidemiologii nu au căzut încă de acord cu privire la originea exactă a acestei tulpini virale, însă cei mai mulţi dintre ei sunt de părere că ar fi fost vorba de o mutaţie genetică produsă, probabil în China. Este clar, însă, că noua tulpină virală s-a manifestat la nivel global din cauza mişcărilor de trupe din diferitele părţi ale lumii.

Această pandemie a atins, practic, fiecare colţ al planetei. În Marea Britanie au murit aproximativ 675.000 de oameni. În Japonia s-au înregistrat circa 400.000 de victime. Samoa de Vest, o ţară insulară din sudul Pacificului, şi-a pierdut o cincime din populaţie. Cercetătorii estimează că în India, mortalitatea a fost între 12 şi 17 milioane de persoane. La nivel mondial, mortalitatea a fost estimată între 10% şi 20% din numărul total de persoane infectate.

În prezent, într-o lume mult mai aglomerată şi mai interconectată decât la începutul secolului trecut, virusurile gripale pot suferi oricând o mutaţie care să le facă letale, iar o pandemie de tipul celei din 1918-1919 ar fi devastatoare. (sursa - AGERPRES)

Lasă un comentariu