În cartea sa autobiografică „Comoara din vasul de lut", arhiepiscopul Fulton Sheen descrie o vizită pe care a făcut-o la o leprozerie din Buluba, Africa. El a mers să-i viziteze pe cei care sufereau din cauza acestei boli cumplite și să ofere tuturor celor 500 de bolnavi câte o cruciuliță de argint.
Prima persoană pe care a întâlnit-o era un bărbat care purta pe trupul său urme adânci ale ravagiilor acestei boli nemiloase. Față îi era schimonosită, iar palmele și degetele mâinilor erau pline de răni. Pentru a primi acea cruciuliță, omul a întins o mână. Sheen a ținut crucifixul deasupra mâinii bolnavului și apoi i-a dat drumul, cu intenția ca acesta să o prindă, fără ca el să atingă în vreun fel mâna plină de răni… dar cruciulița a căzut pe podea.
În acel moment, Sheen și-a dat seama că gestul său nu era în conformitate cu Evanghelia pe care tocmai o predicase. Mustrat de acest gând al ipocriziei, arhiepiscopul s-a plecat, a luat cruciulița și a pus-o în palma omului bolnav. Apoi, în același fel, a înmânat câte o cruciuliță tuturor celorlalți suferinzi.
Prin gestul său, el le-a dovedit că-i iubește și este gata să se identifice chiar cu cei pe care nimeni nu voia să-i atingă.
