Marius Pașcan, președintele Partidului Mișcarea Populară Mureș, a transmis în această săptămână o interpelare prim-ministrului Viorica Dăncilă și ministrului Muncii Lia Olguța Vasilescu prin care sesizează dezechilibrele de natură salarială din cercetarea românească. Redăm în continuare textul acestui document.
„Am primit la Biroul parlamentar un memoriu din partea cercetătorilor angajați ai Academiei Române (singura instituție care desfășoară o activitate de cercetare fundamentală în România), privitor la salarizarea acestora în contextul majorărilor salariale, care au vizat mai multe categorii profesionale, prin raportare la programul de guvernare și a promisiunilor salarizării unitare, transmise în spațiul public de către reprezentanții actualei guvernări.
Legea salarizării unitare, așa cum a fost prezentată publicului, atât în campania electorală, cât și ulterior acesteia, se dorea un demers legislativ menit să reducă discrepanțele sociale, prin faptul că vizează mărirea salariilor, în primul rând, în segmentul inferior al grilei de salarizare, indiferent de domeniile de activitate.
Petenții susțin că, în realitate, măsura anunțată de PSD și asumată de Guvernul României prin programul de guvernare, și anume, reducerea diferențelor inacceptabile între diferite categorii de salariați din cadrul aceleiași instituții, nu doar că nu se realizează, ci se ajunge, dimpotrivă, la situația în care aceste disproporții salariale dintre vârful și baza piramidei de salarizare se accentuează.
Observăm cu amărăciune că cercetătorii reprezintă o categorie profesională neglijată constant de instituțiile guvernamentale ale statului român. În vreme ce, tuturor celorlalte categorii de bugetari li s-au acordat deja sau li se acordă măriri salariale substanțiale și alte beneficii (bonuri de masă, bonusuri pentru performanță, și, mai nou, tichete de vacanță), remunerațiile cercetătorilor Academiei Române au rămas neafectate de aceste măsuri.
Precizăm că, în conformitate cu Legea 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, art. 21, 3, modificată prin Legea 80, din 30 martie 2007, salarizarea personalului din cercetare trebuie să corespundă celei din învățământul universitar. Astfel, potrivit actelor normative în vigoare, funcțiile de cercetare sunt echivalate celor din învățământul superior, fiind stipulat că „salarizarea personalului din unitățile de cercetare ale Academiei Române, având funcțiile prevăzute la art. 7 lit. a)-d) din Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, se face în conformitate cu dispozițiile aplicabile personalului didactic".
În fapt, la o simplă comparație a salariilor din instituțiile de cercetare și din învățământul superior, se constată o diferență semnificativă în minus în cazul cercetătorilor Academiei Române, situație discriminatorie și inacceptabilă.
Menționăm că, singura majorare salarială (de 10%), de care au beneficiat angajații Academiei Române, a avut loc în decembrie 2015, în timpul guvernului condus de prim-ministrul Dacian Cioloș, în condițiile în care salariile personalului din educație s-au mărit cu 15%, iar cele din sistemul public sanitar și de asistență socială au crescut cu 25%. Creșterile salariale s-au acordat și în 2016 în aproape toate domeniile, nu însă și Academiei Române.
Cea mai recentă majorare, în procent de 15% (1 februarie 2017), a vizat salariații din educație (inclusiv personalul auxiliar) și sănătate. Ar fi trebuit reactualizate la acea dată și grila salarială pentru angajații Academiei Române, fapt ce nu s-a întâmplat.
În contextul în care textul legii prevede salarizarea personalului Academiei Române la același nivel cu cel al personalului universitar și, în condițiile în care activitatea angajaților Academiei Române este evaluată după aceleași criterii și grile valorice impuse de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), ca și cele aplicate personalului din învățământul superior, considerăm discriminatorie și inechitabilă acordarea majorărilor salariale doar mediului universitar, nu și celui academic.
În plus, personalul de cercetare al Academiei Române nu a beneficiat nici de facilitățile fiscale dispuse prin OUG 32/2016, care privesc scutirea de impozit pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.
Cu alte cuvinte, în ciuda creșterii economice a României, raportată statistic, Academia Română a continuat să-și deruleze activitatea sub semnul austerității, deși este singura instituție din România care desfășoară cercetare fundamentală. Pare evident că cercetătorii Academiei Române și, implicit cercetarea românească, nu prezintă niciun interes pentru guvernele României.
De aceea, doamnă prim-ministru și doamnă ministru, vă solicit să corectați această discriminare salarială și să includeți personalul Academiei Române în rândul categoriilor de angajați care vor primi majorări salariale de la 1 iulie 2017. În prezent, în institutele de cercetare ale Academiei Române, un asistent-cercetare, cu titlul de doctor, câștigă 1463 lei, iar un cercetător științific încasează lunar 1637 lei. În aceste condiții, devine din ce în ce mai dificilă atragerea și menținerea în sistem a personalului supra-calificat și cu vocație pentru cercetare. Pierderea acestor specialiști reprezintă un pericol nu doar pentru cercetarea românească, ci, înainte de toate, pentru România.
Menționez că, în cadrul Academiei Române, funcționează 60 de institute și centre de cercetare în discipline exacte (chimie, fizică, biologie, matematică, informatică) și socio-umane (economie, juridic, sociologie, istorie, arheologie, lingvistică, antropologie). În total, sunt aproape 3400 de cercetători și angajați în departamente administrative.
Considerăm că importanța pe care o are Academia Română pentru societatea românească, dar și numărul mic al salariaților care își desfășoară activitatea în cadrul acestei instituții, nu reprezintă o povară pentru bugetul de stat. În sensul celor menționate, vă solicit să mă informați cum aveți de gând să corectați aceste dezechilibre salariale, care sunt defavorabile pentru cercetătorii din cadrul Academiei Române, dar în primul rând șubrezesc pe termen lung cercetarea românească?"
