A fost un cârmuitor ortodox din zona Banatului, unde avea o stăpânire întinsă încă din secolul X. În zona lui de autoritate se găsea și mănăstirea ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul", la care se închinau românii, construită încă de dinaintea „canonizării" primului rege al Ungariei. În aceasta, cu împuternicire de la Constantinopol, au așezat „egumen cu călugări greci, după rânduiala și ritul lor". Curând, Banatul a devenit ținta interesului cotropitor al regelui Ștefan al Ungariei. Acesta a trimis
în Banat o armată condusă de Chanodinus, ateu, ca să îl transforme prin luptă într-o stăpânire ungurească. Achtum a căzut în acea luptă. Chiar averile pe care ungurii le-au smuls de la Achtum au devenit cele dintâi ofrande ale diocezei catolice de la Cenad. Creștinii căzuți în această luptă, prin care se dovedește că voievodatul Transilvaniei nu a fost o colonie a statului unguresc, au fost înmormântați în cimitirul mănăstirii ortodoxe din Banat.
