În luna iunie a acestui an, dependența de jocurile video (“gaming disorder”) a fost inclusă în mod oficial pe lista afecțiunilor mintale de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în aceeași categorie cu dependența de cocaină și cu dependența de jocuri de noroc * “După ce am consultat experți din lumea întreagă și am examinat literatura de specialitate într-o manieră exhaustivă, am decis că această tulburare ar trebui să fie adăugată pe această listă”, a declarat directorul departamentului de Sănătate mintală și de luptă contra toxicomaniei din cadrul OMS, Shekhar Saxena * Definiția actuală pentru “gaming disorder” precizează că această afecțiune reprezintă “un comportament asociat jocurilor video pe internet sau offline”, caracterizată printr-o “pierdere a controlului asupra jocului, o prioritate ridicată acordată jocului în raport cu alte activități, până la punctul în care acesta prevalează în fața altor centre de interes și activități cotidiene * Pentru stabilirea diagnosticului, acest tip de comportament extrem, trebuie să aibă consecințe asupra activităților personale, familiale, sociale, educative, profesionale și, “în principiu, să se manifeste cu claritate într-o perioadă de cel puțin 12 luni”* Au fost raportate numeroase cazuri de jucători incapabili să se desprindă de computerele, smartphone-urile și consolele lor de jocuri video, încât erau pe punctul de a renunța la orice formă de viață socială și de a-și periclita sănătatea mintală și fizică * Aproximativ 2,5 miliarde de persoane din lumea întreagă practică jocurile video * Reprezentanții OMS precizează că, potrivit experților, “nu orice obișnuință de a practica aceste jocuri este o patologie.
Specialiștii de la reputata Clinică Mayo explică ce reacții au loc la nivelul creierului în timpul practicării acestor jocuri și care sunt urmările pe termen lung, mai ales în cazul copiilor.
În lumea din ce în ce mai digitizată, în care majoritatea oamenilor și chiar copiii dispun de dispozitive electronice cu ecrane, mulți părinți și adulți se tem de consecințele utilizării acestora asupra lor și a copiilor.
Există multe controverse cu privire la efectele folosirii ecranului și expunerea la violență prin jocurile video. Anul acesta, Academia Americană de Pediatrie (AAP) și-a reevaluat și nuanțat atitudinea în această chestiune, precizând că nu tot timpul petrecut de copii în fața dispozitivelor digitale are un impact negativ. Specialiștii încearcă să găsească un echilibru între dependența din ce în ce mai mare de tehnologie și ceea ce este sănătos pentru mințile tinere, în plină formare.
Totuși, rămân motive de îngrijorare și se impune o monitorizare atentă a utilizării ecranului. Un studiu din 2014, efectuat de Universitatea Zhejiang Normal din China, a constatat că adulții tineri, dependenți de jocurile online, au prezentat un volum mai mic de materie cerebrală albă și cenușie decât aceeași categorie de subiecți, din grupul celor care nu erau dependenți de jocurile online. Volumul scăzut de materie cenușie (responsabilă de procesarea informației) și de materie albă (care asigură transmisia informației) în unele zone ale creierului se traduce prin dificultăți sporite în luarea deciziilor, în controlul impulsurilor și gestionarea emoțiilor.
Mai mult, studii recente au demonstrat că jocurile video și timpul petrecut în fața ecranului interferează cu somnul, starea de spirit și învățarea socială în cazul copiilor și al adolescenților.
Timpul petrecut în fața ecranului poate fi dăunător
Cercetările artă că creierul, corpul și relațiile noastre se pot deteriora din cauza timpului în exces petrecut în fața ecranelor și a utilizării excesive a jocurilor video. Acțiunile și interacțiunile din jocurile video transmit informații senzoriale pe care creierul le asociază cu pericolul. Este important să se înțeleagă că creierul uman reacționează la informațiile senzoriale, fie că acestea sunt reale sau percepute ca atare. Câți dintre noi plâng, râd sau se sperie, ca răspuns la scenele vizuale, auditive sau emoționale ale unui film, în funcție de genul acestuia - o dramă înfricoșătoare, o comedie distractivă sau un film de groază? Creierul percepe informația senzorială, iar corpul reacționează în consecință.
Dr. Victoria Dunckley, în articolul “Acesta este creierul copilului tău în timpul jocurilor video”, arată că folosirea excesivă a dispozitivelor electronice cu ecrane poate duce la situația în care creierul copiilor să fie într-o continuă stare de hiperstimulare, ce provoacă o reacție violentă (sindromul “luptă sau fugi”). Această stare de hipersensibilitate se manifestă diferit, de la caz la caz, și poate include dificultăți de atenție și concentrare, de gestionare a emoțiilor și control al impulsurilor și tolerare a frustrării. De asemenea, pot fi afectate exprimarea compasiunii, a creativității și a interesului pentru învățare. În unele cazuri, eliberarea de cortizol (hormonul stresului) asociată cu reacția violentă, stimulată de conținutul jocurilor video, poate duce la stres cronic, care prezintă simptome specifice, ca de pildă: scăderea funcției imunitare, iritabilitate, depresie și niveluri instabile de zahăr în sânge. O consecință este că mulți copii dezvoltă o poftă excesivă de dulciuri și se înfruptă din ele în timp ce stau în fața ecranului. În combinație cu sedentarismul pe care îl presupun astfel de activități, dieta sănătoasă și greutatea corporală sunt și ele afectate negativ.
Dependența
Hiperexcitabilitatea poate fi declanșată și de eliberarea dopaminei - hormonul plăcerii - substanță eliberată în creier atunci când experimentăm succesul sau realizarea unor dorințe. Același proces de eliberare a dopaminei declanșează și dependența de jocuri video, de computer, de țigară și de alcool.
Prin dependență se înțelege incapacitatea individului de a-și înfrâna pofta de ceva, de a pierde controlul asupra poftei și de a continua să dorească acel ceva, în ciuda consecințelor negative. Dependența exercită o influență puternică asupra creierului, manifestată prin: pofta nestăpânită și continuă pentru ceea ce a creat dependența; pierderea controlului asupra consumului; continuarea obiceiurilor, în pofida efectelor adverse. Mulți copii și adulți care utilizează ecranul / jocul video, cu excluderea altor activități normale, se află periculos de aproape de termenii acestei definiții.
Dopamina este puternică. Ajută la susținerea interesului și a atenției, de aceea unora le este atât de greu să “se smulgă” din fascinația unui joc video sau de pe Facebook. Dopamina se auto-consolidează - cu cât interesul față de jocul video crește, cu atât se eliberează mai multă dopamină, și cu atât mai mult ne concentrăm asupra ecranului. Aceste procese biologice pot duce la modificări pe termen lung sau permanente ale creierului, care necesită un tratament comportamental / medical de durată.(surse mayoclinichealthsystem.org, edition.cnn.com)
