Documentar, municipiul a fost atestat sub numele de REGUN din anul 1228. Începând de atunci apar mențiuni tot mai dese, în numeroase acte de cancelarie și bisericești, referitoare la dezvoltarea economică, socială și culturală a urbei.
Trecutul cultural al Reghinului se confundă cu apariția primelor școli (1483 - școală în limba latină), unde vor fi instruiți și fiii satelor. Inițiativele de acest gen sporesc, astfel că, după anul 1700, sunt înființate tot mai multe școli în limba română.
Paralel cu apariția școlilor se conturează existența diferitelor asociații și societăți culturale, biblioteci, publicații, în completarea și impulsionarea vieții culturale ale acestui oraș.
Vreme de douăzeci și cinci de ani, istoria culturală a Reghinului este dominată de personalitatea lui Petru MAIOR, ilustru reprezentant al ȘCOLII ARDELENE, cu numeroase scrieri istorice și filozofice.
Urmașii lui Petru MAIOR au continuat să meargă pe drumul deschis de luminatul înaintaș, moștenirea acestuia fiind sporită și întărită cu vrednicie și demnitate, fapt ce se observă mai ales după anul 1848.
Anul revoluționar 1848 a avut drept rezultat trezirea conștiinței naționale a românilor din Transilvania. Credința că pe români doar cultura îi poate ferici determină o luptă aprigă pentru câștigarea libertății învățământului, înființarea diverselor societăți de lectură, muzicale.
O încununare a tuturor încercărilor și eforturilor a fost înființarea, în 1861, a ASOCIAȚIEI PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN - ASTRA, iar pentru municipiul Reghin și împrejurimi concretizarea a venit mai târziu prin înființarea DESPĂRȚĂMÂNTULUI REGHIN AL ASTREI.
La început, Asociațiunea avea o activitate culturală relative restrânsă. Regulamentul de funcționare a fost întocmit în anul 1869, prin ședința din 7 decembrie, Comitetul Central înființând 22 de Despărțăminte. Astfel ASTRA pătrunde până în cele mai obscure cătune, animând pretutindeni viața românească transilvană.
Inițial, regiunea Reghinului a fost încadrată în sfera de activitate a Clujului. În paginile ei, revista “Transilvania” din 1872/1873 redă câteva date asupra activității desfășurate de către unele personalități ale timpului din Reghin și împrejurimi, în cadrul Asociațiunii. Sunt amintite donații și participări active, contribuții importante în dezvoltarea economică și culturală a Reghinului.
În ședința lunară a comitetului Asociației transilvane, ținută în 30 decembrie 1875, se arată că familia de negustori Marinoviciu din Reghin - frații Nicolae și Demetriu Marinoviciu, în numele tatălui lor Nicolae Marinoviciu, comerciant din Reghinul săsesc - printr-un substanțial capital subscris, constituie “Fundațiunea Comerciantului Nicolae Marinoviciu din Reghinul săsesc”. Fundația are drept scop susținerea bănească a tinerilor români din Transilvania, care studiază școli începând de la clasa I gimnazială.
Dat fiind implicarea unor personalități de seamă, dornice de a contribui la ridicarea nivelului cultural al populației românești, se impunea crearea de noi Despărțăminte, pentru a se putea îndeplini multiplele obligații culturale, Despărțământul Cluj având o arie de activitate foarte întinsă.
În urma demersurilor făcute se convocă, pe ziua de 2/14 aprilie 1874, Adunarea de constituire a Despărțământului XVII - Reghin al ASTREI, în marea sală a hotelului orășenesc. Însărcinat cu convocarea, organizarea și conducerea acestei Adunări a fost Ioan Pop MAIOR, membru mai vechi al Asociațiunii, mare proprietar, patriot, susținător al doleanțelor culturale și sociale ale românilor din părțile Reghinului. La propunerea protopopului Mihai CRIȘIANU, președinte al Despărțământului va fi ales același Ioan Pop MAIOR.
De-a lungul timpului, la conducere îi urmează Patriciu BARBU, apoi protopopul greco-catolic Petru UILĂCAN, protopopul ortodox Galaction ȘAGĂU, avocatul dr. Ion HARȘIA, protopopul ortodox Vasile DUMA, dr. Eugen NICOARĂ.
Conducătorii ASTREI au militat, în permanență, pentru traducerea în viață a programului fixat, elaborat de George Barițiu - emanciparea și luminarea poporului, răspândirea științei de carte și a culturii în rândurile populației asuprite.
Prin strategii utile timpului, ASTRA a menținut trează, prin limbă, literatură, tradiții în port, dans și cântec, o permanentă conștiință națională, scopul fiind EDUCAȚIA în toate localitățile din Transilvania.
Dintre personalitățile a căror permanentă și neobosită activitate au marcat destinul Despărțământului Reghin al ASTREI și al istoriei culturii române și românismului, se cuvine a-i aminti pe: IOAN POP MAIOR (1796-1877), MIHAI CRIȘAN (1813-1884), VASILE LADISLAU POP (1819-1875), PATRICIU BARBU (1842-1902), GALACTION ȘAGĂU (1843-1914), GHEORGHE MAIOR (1846-1927), PETRE UILĂCAN (1848-1905), ABSOLON TODEA (1852-1892), VASILE DUMBRAVĂ (1859-1911), AUGUSTIN CHEȚIAN (1860-1921), VIRGIL ONIȚIU (1864-1915), VASILE DUMA (1864-1936), ARITON POPA (1871-1946), IOAN HARȘIA (1872-1953), FLORE BOGDAN (1876-1965), AUGUSTIN MAIOR (1882-1963), EUGEN NICOARĂ (1893-1985), ALEXANDRU CEUȘIANU (1898-1970), EM. I. COCOȘ (1911-1936).
Cu o pioasă și recunoscătoare aducere aminte să pătrundem în viața acestora, descoperind personalitatea, crezul și activitatea fiecăruia dintre ei.
(va urma)
