• E. Gojdu, descendent dintr-o familie macedo-română, a fost nu doar unul din cei mai de seamă avocați din Budapesta, ci și membru fondator al ASTRA și prieten cu mitropolitul ortodox A. Șaguna. Din dragostea lui față de românii ortodocși, el și-a lăsat, printr-un Testament autentificat la Budapesta (1869), întreaga sa avere - adică multe bunuri imobile în centrul Budapestei și bani în 2 bănci budapestane - pentru a fi acordate românilor ortodocși din Transilvania și Ungaria, ca burse de studiu. De asemenea, el și-a exprimat dorința, testamentară, ca termenul de valabilitate al documentului să fie până în 2070 și, între timp, nimic să nu se vândă din proprietățile sale. Astfel, în 1870 s-a înființat Fundația Gojdu, la Sibiu, dar Ungaria a refuzat să pună în practică Testamentul (deși, prin Tratatul de la Trianon, art. 249, Ungaria trebuia să restituie titularilor patrimoniul Fundației) până când, în 1937, între România și Ungaria s-a încheiat un Acord de restituire (ce avea să fie suspendat de vitregiile Războiului Mondial și comunismului). Ungaria însă, rămânând inflexibilă la dreptul pe care îl avea Fundația Gojdu, reînființată în 1996, a făcut din nou presiuni politice asupra României și a reușit, în contextul primei ședințe comune a guvernelor român și ungar (în 2005, de la București), să îi „convingă" pe prim-ministrul C.P. Tăriceanu și ministrul de externe M.R. Ungureanu să semneze cu guvernul Ungariei un controversat Acord a formării unei fundații publice româno-ungare Gojdu! Apoi, Tăriceanu a semnat o OUG prin care România ceda ungurilor un tezaur fabulos, estimat în jur de 3 miliarde euro, practic al doilea ca valoare după Tezaurul României reținut abuziv de Moscova (același MRU, conform prof. univ. dr. I. Scurtu, „a sabotat negocierile pentru recuperarea Tezaurului României de la Moscova"). Iată deci cum Ungaria (care are atâtea pretenții revendicative de la România) a refuzat pur și simplu să respecte un Testament exclusiv pro-românesc, dar nu s-a eschivat să îl elogieze pe Tăriceanu când acesta s-a căsătorit la Budapesta și nici când i-a acordat lui MRU titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Pecs (2012). Din întreaga avere Gojdu a rămas la Budapesta doar o capelă ortodoxă (și aceea, cu contribuția României), în condițiile în care Ungaria a recurs în mod nedemn la gestul de a vinde, încălcând Testamentul, imobile din Curțile Gojdu în valoare de 2,5 milioane euro! Astăzi, în acea capelă ortodoxă slujește un preot, David, care a afirmat: „Moște nirea în clădiri am pierdut-o 90%, iar pe cea financiară în proporție de 100%, dar cea de conștiință nu ne-o poate lua nimeni"!
• Tot în 2005, maghiarii din Transilvania au reintrat în posesia Palatului „episcopal" din Oradea, construit de greco-catolici, în stil renascentist, între anii 1903-1905. Chiar acum câteva zile a fost distrus, integral, de flăcările unui incendiu.
• Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia, un alt „trofeu" pentru care președintele Madl a făcut lobby în favoarea maghiarilor greco-catolici din Transilvania, a stat la baza unui proces câștigat în 2018, în instanță, de Statul Român. Aceasta reprezintă o colecție neobișnuită de cărți rare, deoarece nu mai puțin de 80% din ele fac parte din fondul de carte medievală occidentală din România (o carte extrem de rară și valoroasă în lume, Codex Aures, se află depozitată - în ciuda zvonurilor contrare - la BNR).
În final, consider că un studiu de specialitate ar scoate la iveală mult mai nuanțat cât de mult a fost devalizat Statul Român, în favoare comunității maghiare din Transilvania, prin presiuni exercitate, imoral și ilegal, inclusiv cu punerea de acte false pe masa Justiției!
