APROAPE DOUĂ MILIOANE DE ROMÂNII SUNT PROPRIII LOR STĂPÂNI

Dintr-un studiu al Institutului Național de Statistică (INS), citat de adevarul.ro, reiese că, în România, există în prezent 1,743 milioane de persoane care desfășoară activități independente, fie în calitate de lucrător pe cont propriu (1,651 milioane persoane), fie în calitate de patron (92 mii persoane).

Motive

Potrivit INS, motivele principale care au stat la baza începerii unei activități independente sunt: 48,8% au fost nevoiți să înceapă o afacere sau o activitate pe cont propriu deoarece nu au găsit unde să se angajeze, fostul angajator le-a cerut să își desfășoare activitatea în acest mod sau au fost nevoiți să desfășoare o activitate independentă din alte motive. 32,7% au dorit să înceapă o afacere sau activitate pe cont propriu, motivele invocate fiind: este o practică obișnuită în domeniul de activitate, au dorit să desfășoare o activitate independentă datorită programului de lucru flexibil și au dorit să desfășoare o activitate independentă din alte motive.

Pentru 18,5%, decizia a fost una conjuncturală, aceștia declarând că “s-a ivit ocazia potrivită” sau “au continuat o afacere a familiei”.

Nu au găsit unde să se angajeze

Din cei 1,743 milioane de lucrători independenți, cei mai mulți (668 de mii), reprezentând 38,3% din total, au declarat că au fost nevoiți să înceapă o afacere sau o activitate pe cont propriu deoarece nu au găsit unde să se angajeze. Acest motiv a fost indicat de 40,7% dintre bărbații și de 32,6% dintre femeile care au decis să fie lucrători independenți.

Pe medii de rezidență, ponderile au fost apropiate (37,0% în mediul urban și 38,7% în cel rural). Faptul că nu au găsit unde să se angajeze a fost principalul motiv în luarea deciziei privind începerea unei activități independente pentru persoanele din toate grupele de vârstă. Peste jumătate din tinerii sub 25 de ani au invocat acest motiv, față de doar un sfert din cei de peste 55 de ani.

După nivelul de instruire, există anumite diferențieri în ceea ce privește motivul principal. Cei cu nivel de educație mediu și scăzut au afirmat că au ales să devină lucrători independenți pentru că nu au găsit unde să se angajeze, în timp ce persoanele cu nivel de instruire superior au specificat ca principal motiv faptul că este o practică obișnuită în domeniul de activitate pe care o desfășoară.

Pe grupe de ocupații, cei mai mulți sunt tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic (27,6%), lucrători din domeniul seviciilor (35,9%), lucrători calificați în agricultură (35,7%), muncitori calificați și asimilați (39,1%) și muncitori necalificați (60,2%) care desfășoară activități independente au menționat că la baza deciziei de a fi lucrători independenți a stat în principal faptul că nu au găsit unde să se angajeze.

Funcționarii administrativi și ocazia potrivită

Aproape jumătate dintre funcționarii administrativi (49,2%) care desfășoară activități independente au specificat ca principal motiv faptul că s-a ivit ocazia potrivită, iar 39,2% dintre specialiștii în diverse domenii de activitate faptul că este o practică obișnuită în domeniul de activitate pe care o desfășoară.

Indiferent de sectorul de activitate al respondenților, pe primul loc ca importanță în hotărârea de începere a unei activități independente a fost faptul că nu au găsit unde să se angajeze. 43,1% dintre lucrătorii independenți din industrie și construcții, 38,7% din cei din agricultură și 32,7% dintre cei din servicii au menționat acest motiv.

Dificultăți

În legătură cu principala dificultate cu care s-au confruntat în ultimele 12 luni în activitatea pe care o desfășoară, cei mai mulți lucrători independenți (28,4%) au afirmat că nu au întâmpinat dificultăți. Au declarat că au avut perioade de timp cu dificultăți financiare în activitatea desfășurată 17,2% dintre bărbați și 14,9% dintre femei.

mediul urban, proporția a fost de 12,7%, față de 17,6% în rural. O altă dificultate menționată de 15,5% dintre bărbații și 10,9% dintre femeile care lucrează ca lucrători independenți a fost existența perioadelor de timp fără activitate. Au menționat acest motiv 13,4% dintre cei din mediul urban și 14,4% dintre cei din rural.

Lipsa influenței în ceea ce privește stabilirea prețului muncii proprii a fost principala problemă pentru 9,2% dintre bărbații și 10,8% dintre femeile care desfășoară activități independente. Pe medii de rezidență, proporțiile au fost de 11,0% în urban și de 9,3% în rural.

Lipsa veniturilor în caz de boală a fost indicată ca principală dificultate mai mult de femei (11,9% față de 8,9% dintre bărbați) și de cei din rural (10,2% față de 8,1% în urban).

Lipsa accesului la finanțare a fost indicată ca principală dificultate de 6,1% dintre bărbați și de 4,4% dintre femei. În mediul urban, proporția a fost de 4,2%, iar în rural de 6,0%. Ponderea celor care au considerat ca principală dificultate nivelul prea ridicat al birocrației a avut valori foarte apropiate pe sexe (5,5% la bărbați și 5,4% la femei), dar destul de diferențiate pe medii de rezidență (8,8% în mediul urban față de 4,5% în rural).

Plăți întârziate sau neplata din partea beneficiarilor (clienților) a fost principala dificultate cu care s-au confruntat 4,9% dintre bărbații și 3,0% dintre femeile care desfășoară activități independente. În mediul urban, proporția celor care au menționat această dificultate a fost de aproape 3 ori mai mare decât în rural (9,0% față de 3,1%).

Lasă un comentariu