- Am înțeles că v-ați extins cu fabrica de instrumente muzicale. Vă rugăm să ne spuneți câteva detalii.
- Pornind de la criza de forță de muncă, care este nu doar pe plan local, ci și național, am fost oarecum nevoit, dar în același timp a fost o întâmplare să caut forță de muncă. Am donat un clopot în comuna Fetești din Republica Moldova, în urmă cu doi ani. Primarul comunei de acolo a venit în Reghin. Așa a venit propunerea din partea primarului să fac o investiție acolo, în satul lor. Mi-a spus că este și o clădire disponibilă, dar nu clădirea este importantă la fabricarea viorilor, ci oamenii, în proporție de 90 la sută. I-am spus să caute oameni și dacă ei nu vin să stea aici, timp de cel puțin trei luni să învețe ce au de făcut, nu va fi nicio șansă. Dacă vom reuși să alcătuim nucleul de lucru, apoi ne putem gândi și la clădire. Și dacă nu găsim una potrivită, o putem clădi, fiindcă nu e dificil. Astfel că, primarul de acolo a început să-mi trimită oameni, i-am ținut aici, cu cazare, masă, pregătire profesională. Dar a trebuit să-i stimulez și pe muncitorii din Reghin ca să-i învețe, fiindcă asta nu vroiau s-o facă. La 20 august a.c., s-a pornit în Republica Moldova să se facă primele elemente de vioară. De fapt, noi asigurăm materia primă, prelucrată la mașină. Ei nu finisează. Instrumentele le trimit în alb. Finisajul se face tot în România. Deja au făcut, luna trecută, prima livrare, de 300 de instrumente.
- Înțelegem că acolo se asamblează viorile. Câți oameni lucrează acolo?
- Acolo se asamblează și se prelucrează manual, destul de multe faze de lucru. Acolo lucrează 23 de angajați.
- Aici, la Reghin, câți angajați aveți?
- Cei care lucrează direct la viori, în Reghin, nu sunt mai mult de 130, dar mai sunt 45 la Toplița, unde a fost fabrica de mobilă, atât a mai rămas din partea veche a fabricii, doar partea de instrumente muzicale.
- Care este piața dumneavoastră de desfacere? Unde livrați marfa?
- Am fost nevoit să caut și să găsesc o manoperă mai ieftină, pentru că producem instrumente de școală, care sunt mai ieftine. Clienții cer toată gama de instrumente: de la cele mai ieftine, la cele mai scumpe. Noi livrăm peste 50 la sută din producție în Statele Unite, 10 la sută în Japonia, 10 la sută în Australia. În rest, vindem prin toată lumea, inclusiv în Europa. Pentru că fiul meu Cristi este în Statele Unite, are magazin virtual pe internet și vinde instrumentele absolut în toată lumea. Acolo sunt: viori, viole, violoncele și contrabas, unde clientul își alege și cutia, culoarea la cutie, arcușul, corzi, căluș, cordar. El le montează și le trimite clienților a doua zi.
- În afară de cele enumerate, faceți și alte instrumente muzicale?
- Numai instrumente cu coardă și arcuș, de la cele mai ieftine, la cele mai scumpe, de la cele mai mici, la cele mai mari. Numai gama de viori este de la 1 la 32, sunt 10 mărimi de viori.
- Am văzut că fabricați și suport de portativ.
- Acestea se produc la Toplița, atunci când e nevoie și avem comenzi.
- În afară de fabricile de instrumente muzicale, ce alte activități mai aveți? Am văzut că produceți suc natural de mere, fără conservanți, marca “Gliga”.
- Mi s-a pus întrebarea aceasta de foarte multă lume, ce legătură are ferma cu vioara? Aici e vorba mai întâi de o chestiune de necesitate, gândindu-te că o vioară e făcută să dureze pentru multe generații. Mie îmi place să spun că tai lemnul, îi dau din nou viață, dar poți să afirmi că îi dai o viață veșnică. Dacă nu are vreun accident, dacă nu se distruge, poate să țină și să cânte sute de ani.
Dar și de mâncat, trebuie zilnic. Așa m-am decis și am început să fac investiții în agricultură. Dar ce legătură au? Eu zic că au. Pentru a putea să te distrezi, să asculți un ceteraș, trebuie să bei o țuică, să mănânci bine. Asta-i legătura de fapt cu agricultura, cea pe care o văd eu. Avem un circuit integrat, în care, agricultura o transformăm în carne, avem carmangerie autorizată, abator autorizat și desfacere pentru angajați, pentru copii, pentru cei 300 de copii care mănâncă în fiecare zi, aici la noi la școală. Numai atât ar trebui să-și pună cineva întrebarea, ce responsabilitate ai să le dai la toți copiii de mâncare și să nu pățească nimic. Să ai grija lor. Pentru noi, nu Sanepidul și controalele sunt importante, ci copilul, care te verifică, de la grădiniță până în clasa a VIII-a. Dacă ceva este în neregulă, îți asumi o răspundere enormă.
- Că veni vorba de copii de grădiniță și elevi, aveți o școală aici în apropiere.
- Este Gimnaziul Mirona. A fost înființat ca unitate privată de învățământ, în anul 2000. În anul 2008 a trecut la stat. Acum statul asigură profesorii în școală, lemnele de încălzire. Este vorba de grădiniță, școală primară și gimnazială, în care învață aproape 300 de copii, care mănâncă aici, își fac temele aici în fiecare zi, dar tot în fiecare zi fac și dans sportiv. E singura școală din lume cu profil de dans sportiv. Octavian Belu era ministru la Tineret și Sport, când eu eram deputat și în comisia de învățământ și sport. Pentru că Octavian Belu a fost la o competiție de dans sportiv și a văzut cum se desfășoară, a zis în ședința de comisie că dansul ar trebui introdus în fiecare școală, ca materie opțională, pentru că e foarte sănătos pentru copii să practice dansul. Acum s-a dezvoltat, într-adevăr, foarte mult. N-aveam instructori la început. Dar eu când zic “dans sportiv”, cel pe care l-ați văzut în sală, standard și latino, pot să spun “dans sportiv” orice alt dans care are competiție națională și internațională. Chiar și dansul popular poate să fie. La sate, se poate introduce optional dansul popular în școli, pentru că, astăzi, să stai toată ziua la telefon și la calculator, cred că nu e benefic pentru sănătatea copiilor noștri.
- Vă ocupați mult de copii, dar și cei mai în vârstă intră în atenția și preocuparea dumneavoastră. Aveți în prima zi de sâmbătă din luna februarie un bal al însuraților.
- Asta este o altă preocupare și o mândrie a familiei noastre de a fi îmbrăcați în costume populare. La bal se vine obligatoriu în costum popular. Mie mi-a plăcut întotdeauna să fim exemplu și să dovedim prin fapte. În an de sărbătoare a Centenarului Unirii, mi se pare un gest potrivit să deschizi o fabrică fraților noștri, de vreme ce toată lumea vorbește de România Mare. Legătura cu ei, să-i aduci aici, să-i înveți, să îți dai seama că la ei, de fapt, jumătate din vocabular le este în rusă. Vă puteți imagina cât de bine le cade lor să învețe limba noastră românească, să vadă în ce stadiu sunt ei... Ei sunt rusificați în decursul atâtor ani. Acum pot să spun că se circulă săptămânal între comune, Fetești din Republica Moldova și Reghin. Unul vine, altul pleacă. Este o punte de legătură. La fel este și cu costumul popular. Zici că ești mândru că ești român? Da, eu sunt mândru că sunt român, chiar dacă în județul Mureș, fiind 40 la sută maghiari și a trebuit să se guverneze județul împreună cu maghiarii, fiindcă altfel nu se putea. O faci pentru binele județului Mureș. Exemplu mai bun e faptul că s-a redeschis aeroportul. N-aveam nicio șansă altfel să-l deschidem, eventual, prin 2020 dacă ar fi fost finanțare prin masterplan. Dar ne-am asumat împreună un credit, apoi s-a finanțat de la buget. S-a forțat puțin și cu autostrada. Poate că nu la 1 decembrie, dar cel puțin la două tronsoane se va da drumul la autostradă. Am fost pe autostradă. A fost ceva de senzație, să mergi pe autostradă, să vezi cât de bine este făcută...Unele segmente sunt mai dificil de construit, dar lucrarea este impresionantă și important este că se face. Când auzi comentându-se că nu s-a făcut nimic, dar iată, avem terminați 13 km de autostradă. Aici este și o problemă de legislație. Încă se întârzie lucrările datorită contestațiilor la licitații. Firmele constructoare sunt străine și nu poți să le iei la rost muncitorii.
- Fiindcă veni vorba de Ungheni. Domnul primar Victor Prodan v-a adresat mulțumiri că l-ați ajutat să facă sensul giratoriu, rețeaua de canalizare și asfaltări de străzi. Poate că ați citit articolul în ziar.
- Eu n-am făcut diferență politică. Dacă am avut posibilitatea să sprijin, să facilitez venirea banilor de la Guvern pentru județul Mureș, am făcut-o pentru toate localitățile. Dacă se urmărește la Ministerul Dezvoltării, fondurile alocate au fost echilibrate. Totuși, poate că liberalii au luat mai multe fonduri. Dacă vă uitați pe orașe: Sărmașu, Luduș, Sighișoara...A fost o necesitate. Pentru mine este încă o mare dezamăgire că, datorită Aquaserv, cu masterplanul acela pentru apă, care întârzie, și nici acum nu este făcută licitația, n-am putut să introduc la Ministerul Dezvoltării magistrala de apă pe Câmpie. Este o foarte mare urgență. Cu toate că a fost cuprinsă investiția la Ministerul Dezvoltării, au tăiat-o pentru că era vorba că se vor primi bani europeni pe masterplanul de apă. În rest, sunt realizări pentru județul Mureș. S-au făcut pași importanți cu barajul de la Răstolița, s-a făcut expropriere la privat, acum s-au făcut demersuri pentru exproprierile care nu ne afectează la buget, pentru că este expropriere de la stat la stat, de la Romsilva și Apele Române trebuie să treacă la Hidroelectrica o parte din terenuri, pentru a se putea face aranjamentul, să se defrișeze anul viitor, să se dea apoi drumul la apă.
- Revenind la instrumentele muzicale. Care este lemnul potrivit pentru fabricarea instrumentelor muzicale și cum îl alegeți?
- Eu zic că e bine să crezi în legende. Să avem în vedere că evreii sunt producători ai viorilor istorice: Stradivarius și altele, întrețin povestea că sunt cele mai bune instrumente. În realitate, pot să spun că s-au făcut instrumente contemporane, de 10, 100 de ani încoace, dar care sună mai bine decât acelea. Dar acelea valorează 2 milioane de euro. Tot așa, e legendă faptul că lemnul de rezonanță, mai ales molidul de rezonanță se caută bătând cu ciocanul, în luna februarie, când e lună plină și e ger afară, ca să auzi cum sună. În realitate, se căuta molidul de rezonanță în pădurile bătrâne pentru șindrilă, nu pentru viori. Cel care crapă bine, să poți face șindrila. Și-n ziua de astăzi, 99 la sută din molidul de rezonanță merge în altă parte: furnire, mobilă. Foarte puțin se folosește la instrumente muzicale. Dintr-un metru cub de molid de rezonanță faci 200 de viori. Tot așa e legendă, că de-asta e pe Valea Gurghiului, Valea Italianului sau Culmea Italianului, dacă vă uitați pe harta silvică, există așa ceva. Se presupune că au fost italieni și au căutat molidurile noastre, dar în realitate, cel mai bun molid de rezonanță e în Munții Gurghiului, Munții Teaca la Câmpul Cetății. Este o raritate, recunoscut pe plan mondial că avem un lemn foarte bun la sunet. Dar aici este vorba numai de lemnul pentru fața instrumentului muzical, care e doar 30 la sută. Restul e paltin. Paltinul creț este rar. Unul dintr-o mie e creț. E foarte căutat. Când am început să fac viori, am fost personal în pădure și căutam paltinul creț, pentru că, recunosc, cineva din Franța, care era interesat de paltin creț, am mers cu el în pădure să-mi arate el cum se caută paltinul creț. Dacă se dă cu ciocanul puțin scoarța la o parte, câțiva centimetri pătrați, se vede dacă-i creț. Nu se distruge lemnul. Dar acum, căutătorii de paltini îl cioplesc, taie în el, nu-și fac probleme că se distruge. Se înnegrește în câțiva ani. E foarte sensibil. Cele mai frumoase viori sunt din paltin creț. Nu neapărat că sună cel mai bine, dar ne permitem să facem o selecție. Dacă facem 2000 de instrumente pe lună, alegi 20 cu cel mai frumos sunet, lemnul îl dai la cei mai buni muncitori din cei 150 și așa va ieși un instrument muzical de mare valoare, de maestru.
- Griful instrumentului se face, la rândul său, din alt lemn. Câte specii de lemn se folosesc pentru vioară?
- Numai trei esențe. Molidul de rezonanță pentru față, în interior ceva colțare, butuci, pentru margine, gât și spate se folosește paltinul. Accesoriile sunt din abanos. Așa e tradițional. Vreau să adaug. Deschidere festivă a Fabricii de Viori din Fetești, Republica Moldova este dedicată sărbătorii Centenarului Unirii și se va petrece în preajma zilei de 1 decembrie. Cu ocazia sărbătorii Centenarului Unirii, de 1 decembrie urez tuturor românilor să fie deschiși la suflet, să învețe să fie și să gândească pozitiv. Dacă gândim pozitiv, suntem optimiști și totul merge mult mai bine.
