Merele contribuie la reducerea riscului de cancer, boli cardiovasculare și diabet
Numit adesea „fructul miraculos" sau „uzina de energie", mărul poate, într-adevăr, „să-l țină pe doctor departe", deoarece este unul dintre cele mai sănătoase alimente. Aceste fructe rotunde și zemoase sunt bogate în fibre și vitamina C, au foarte puține calorii, conțin doar o „urmă" de sodiu, dar…nici urmă de grăsimi ori colesterol.
„Merele sunt bogate în polifenoli, care funcționează ca antioxidanți", a declarat Laura Flores, nutriționist din San Diego: „Acești polifenoli se găsesc atât în coaja merelor, cât și în miez, astfel că, pentru a obține cât mai multe beneficii, este indicat să mâncăm mărul cu tot cu coajă."
Toate aceste beneficii se traduc prin aceea că merele pot atenua efectele astmului și ale bolii Alzheimer, ajutând în același timp la gestionarea greutății corporale, a sănătății osoase, a funcției pulmonare, a protecției gastrointestinale.
Beneficii pentru sănătate
Merele sunt „doldora" de vitamina C, în special în coajă, a spus Flores. Pe de altă parte, merele conțin fibre insolubile, care nu absorb apa, ajutând, în schimb, alimentele să se deplaseze rapid prin sistemul digestiv, notează Medline Plus.
Pe lângă fibrele insolubile care favorizează digestia, merele au fibre solubile, cum ar fi pectina. Acest nutrient contribuie la prevenirea formării colesterolului în căptușeala vaselor de sânge și, implicit, la prevenirea aterosclerozei și a bolilor de inimă. Potrivit unui studiu din 2011, la femeile care au consumat zilnic în jur de 75 de grame (o treime de ceașcă) de mere uscate timp de șase luni s-a observat o scădere cu 23% a colesterolului rău (LDL) și o creștere cu aproximativ 4% a colesterolului bun (HDL), a declarat cercetătorul Bahram H. Arjmandi, președinte al Departamentului de nutriție al Universității de Stat din Florida.
Cât despre polifenoli si antioxidanți, Flores a explicat că ei „acționează în căptușeala celulară pentru a reduce oxidarea, scăzând astfel riscul bolilor cardiovasculare". Un articol din 2017 publicat în revista „Tendințe în Știința și Tehnologia Alimentară" adaugă faptul că tensiunea arterială poate fi, de asemenea, redusă la cei cu risc de hipertensiune arterială sau care prezintă risc de hipertensiune arterială, ceea ce reduce și riscul bolilor cardiovasculare. Un risc scăzut de diabet zaharat de tip 2, care poate duce și la boli cardiovasculare, a fost constatat în urma unui studiu efectuat pe 38. 000 de femei, și a fost atribuit, de asemenea, polifenolilor și conținutului bogat în fibre al merelor.
Este posibil să existe beneficii respiratorii datorate consumului de mere. „Beneficiile antioxidante ale merelor pot ajuta la scăderea riscului de astm", a declarat Flores pentru „Live Science". Un studiu publicat în revista „Nutrients" în 2017 arată că antioxidanții dintr-o serie de fructe și legume, inclusiv din mere, pot scădea riscul de astm, controlând eliberarea radicalilor liberi din celulele inflamate în căile respiratorii și în sângele bogat în oxigen, provenit din inimă.
Riscuri pentru sănătate
„Excesul de mere nu va provoca multe efecte secundare", afirmă Flores. Dar, adaugă cercetătoarea, „ca și în cazul oricărui exces, merele pot contribui la creșterea în greutate."
În plus, merele sunt acide, iar sucul poate contribui la deteriorarea smalțului dinților. Potrivit unui studiu publicat în 2011, în Journal of Dentistry, consumul de mere ar putea fi de patru ori mai dăunător pentru dinți decât băuturile carbogazoase.
Cu toate acestea, potrivit cercetătorului David Bartlett, din cadrul Dental Institute - King's College din Londra, „nu este vorba numai de ceea ce mâncăm, ci de modul în care îl mâncăm". Mulți oameni mănâncă merele încet, ceea ce crește probabilitatea ca acizii să deterioreze smalțul dinților.
„Ronțăitul, pe parcursul zilei, al unor alimente acide este cel mai dăunător, recomandabil este consumul lor la orele de masă," a spus Bartlett.
Dentiștii recomandă tăierea merelor și mestecarea lor cu dinții din spate, precum și clătirea gurii cu multă apă pentru a ajuta la îndepărtarea acidului și a zaharurilor.
Semințele merelor conțin o cantitate mică de cianură, dar, pentru…doza letală e nevoie de peste 100 de semințe, mâncate odată.
Mărul și pesticidele
„Majoritatea merelor conțin pesticide, cu excepția celor certificate organic", spune Flores. În 2018, Grupul de lucru pentru mediul înconjurător - o organizație non profit - a ajuns la concluzia că 98% din merele comercializate au, pe coajă, reziduuri de pesticide. Cu toate acestea, cercetătorii sunt de părere că „beneficiile pentru sănătate ale unei diete bogate în fructe și legume depășesc riscurile expunerii la pesticide".
Spălarea merelor ajută la îndepărtarea pesticidelor, potrivit specialiștilor de la Universitatea de Stat din Colorado. Ei atrag însă atenția că, pentru spălarea fructelor și legumelor nu se vor utiliza detergenți și alte substanțe chimice.
Unii cercetători spun că nu trebuie să ne facem griji în privința pesticidelor. Dr. Dianne Hyson, dietetician cercetător la Universitatea din California, afirmă că testele de laborator au arătat niveluri foarte scăzute de reziduuri de pesticide pe coaja de măr.
Sunt semințele de măr otrăvitoare?
Semințele de măr (sâmburii) conțin un compus chimic numit amigdalină, care poate elibera cianura, o otravă puternică, atunci când vine în contact cu enzimele digestive. Sâmburii întregi trec prin sistemul digestiv relativ neatinse, dar dacă mestecăm semințele, este posibil să fim expuși toxinelor. Unul sau doi sâmburi înghițiți nu sunt dăunători, deoarece organismul poate gestiona doze mici de cianură, important este să nu „dăm pe gât" un pumn de sâmburi, caz în care s-ar putea să avem nevoie de asistență medicală. (Potrivit specialiștilor, pentru doza fatală, ar trebui să mâncăm…la o singură masă, sâmburii din 18 mere.)
Istoric și… ciudățenii
Merele provin din regiunea muntoasă a Kazahstanului de azi. Pomii creșteau până la 15 -18 metri înălțime, producând fructe în nuanțe de roșu, verde, galben și violet. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Illinois, merele au fost consumate încă din anul 6500 î.H.
Printre pomi treceau diverse rute comerciale, iar merele erau, probabil, culese de negustorii înfometați, care aruncau semințele la marginea drumului sau le luau cu ei și le plantau în alte locuri. Semințele s-au hibridizat în mod natural cu alte specii locale, producând mii de tipuri diferite de măr în Europa și Asia. Semințele au ajuns în cele din urmă pe alte continente, inclusiv America de Nord și Noua Zeelandă.
Primele mere cultivate în America de Nord au fost plantate de coloniștii europeni din Colonia Massachusetts Bay. Soiul de mere Newton Pippin a fost primul tip de măr exportat din colonii, când o cantitate impresionantă i-a fost trimisă lui Benjamin Franklin, la Londra. Astăzi, aproape 25% din merele cultivate în S.U.A. sunt exportate în întreaga lume.
• Există 7500 de soiuri sau varietăți de mere cultivate în întreaga lume și 2.500 de soiuri în S.U.A.
• Cei mai importanți producători de mere din lume sunt China, Statele Unite, Turcia, Polonia și Italia.
• Știința cultivării merelor se numește pomologie.
• Merele fac parte din familia trandafirilor - Rosaceae.
• Unele persoane se tem să mănânce mere. Această frică se numește „malusdomesticaphobia".
• Un măr conține 80 de calorii, echivalentul a 25 de grame de cârnaț.
• Dacă punem un măr într-un vas cu apă, el va pluti, datorită conținutului mare de apă
(20 - 25%).
• Cel mai mare măr cules vreodată a cântărit 1,5 kg.
• Merii pot trăi peste 100 de ani. (sursa - livescience.com)
Tartă gustoasă cu mere și scorțișoară
Perfectă pentru a-ți îndulci zilele mohorâte, tarta cu mere și scorțișoară este foarte gustoasă și ușor de preparat.
Ingrediente
Pentru blat
250 g făină
1/2 linguriță sare
75 g zahăr
12 linguri unt
1 ou
Pentru sosul de mere
3 mere
150 g zahăr
1 lingură apă
scorțișoară, după gust
Pentru umplutură
4 mere, curățate și feliate
2 linguri zahăr
1 lingură unt
scorțișoară, după gust
1 lingură sirop de arțar
Mod de preparare
Pentru blat, dai la blender făina, sarea și zahărul câteva secunde. Adaugi untul și mixezi până la omogenizare, apoi încorporezi oul. Strângi aluatul într-o bol mare, îl înfășori într-o folie de plastic și îl dai la frigider cel puțin 2 ore. Preîncălzești cuptorul la 200 °C. Întinzi aluatul într-o tavă de tartă, unsă cu puțin unt.
Dai la rece încă 10 minute. Acoperi cu hârtie de copt și dai la cuptor 10 minute.
Pentru sos, cureți merele și le feliezi. Le dai pe foc împreună cu zahărul, apa și scorțișoara. Acoperi și le ții pe foc până se înmoaie. Le zdrobești cu o furculiță sau le dai la blender. Lași sosul să se răcească puțin, apoi îl torni uniform în tavă.
Pentru umplutură, aranjezi feliile de măr în tavă, unele lângă altele, astfel încât să acopere tot sosul. Presari zahărul, scorțișoara și bucățele de unt. Dai la cuptorul încins, 45 de minute, până ce tarta se rumenește ușor și merele își schimbă culoarea. Stropești cu sirop de arțar. (sursa - clickpoftabuna.ro)
