ANUL TRECUT, ÎN FIECARE ZI, 100 DE ROMÂNI ȘI-AU SNOPIT ÎN BĂTAIE MEMBRII DE FAMILIE

Dintr-un raport la Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), aflăm că, în primele 11 luni ale anului trecut (2018), au fost reclamate aproximativ 100 de cazuri de violență domestică, în fiecare zi.

Potrivit IGPR, din cele 35.623 de reclamații, peste jumătate (52,3%) au fost înregistrate în mediul urban, iar 47,7 % în mediul rural. Ponderea cea mai mare este reprezentată de faptele de lovire sau alte violențe - 58,6%, urmate de abandon de familie - 21,33%, amenințare - 7,25%, și nerespectarea ordinelor de protecție - 3,71%.

Locul preferat de comitere a faptelor a fost propriul domiciliu al agresorilor (75% din totalul infracțiunilor).

În cele 11 luni analizate, au fost emise de către instanțele judecătorești 3.438 de ordine de protecție, cele mai multe la solicitarea victimelor (3.393), alte 22 la solicitarea procurorului și 23 la solicitarea altor instituții cu atribuții în domeniu.

Ordinul de protecție provizoriu, emis de polițiști

IGPR informează că, începând cu 28 decembrie 2018, se aplică noi reguli privind emiterea ordinului de protecție provizoriu.

Astfel, polițiștii care intervin la cazuri de violență domestică pot emite, după analizarea situației pe baza unui formular de evaluare a riscului, un ordin de protecție provizoriu, valabil 5 zile, astfel încât victima nu va mai fi nevoită să aștepte unul încuviințat de judecător.

Ordinul de protecție provizoriu se emite de către polițiștii care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestui risc.

Intervențiile se pot realiza și din oficiu

Intervențiile polițiștilor la cazurile de violență domestică se pot realiza din oficiu sau ca urmare a sesizărilor primite prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (112), formulate în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităților de poliție de către persoanele implicate în actele de violență domestică, de către persoanele care au asistat la producerea acestor fapte.

În cadrul intervențiilor, polițiștii pot lua măsuri pentru separarea victimei de agresor și pot realiza orice alte demersuri necesare eliminării riscurilor imediate. Ei observă și adresează întrebări cu privire la starea fizică a persoanelor implicate și, dacă se impune, solicită intervenția echipelor medicale. Informează atât victima, cât și agresorul, cu privire la drepturile și obli-gațiile lor și măsurile ce vor fi dispuse în urma evaluării situației de fapt.

Ce înseamnă risc iminent

Cu ocazia intervenției, în vederea stabilirii existenței unui risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea persoanelor să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică, polițiștii evaluează situația de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului, ce cuprinde 21 de întrebări. Pe baza răspunsurilor, se stabilește dacă există realmente riscul ca viața sau integritatea fizică a victimei să fie pusă în pericol.

Primele șapte întrebări se referă la situații de o gravitate mai ridicată. Astfel, printre altele, victima va trebui să răspundă la următoarele întrebări: “Agresorul (agresoarea) a încercat vreodată să vă ucidă?”, “A folosit vreodată arme sau obiecte care să vă rănească?” sau “În urma acestui incident ați suferit leziuni - echimoze, excoriații, plăgi tăiate, înțepate sau împușcate, arsuri, mutilări?”.

Dacă la două din primele șapte întrebări răspunsul este afirmativ, polițistul va încadra situația ca având un risc iminent pentru victimă și va putea emite ordinul de protecție provizoriu.

Evacuarea temporară a agresorului

În situația în care concluziile rezultate în urma întocmirii formularului de evaluare a riscului indică existența unui risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea victimei să fie pusă în pericol, polițistul care a întocmit formularul de evaluare a riscului emite ordinul de protecție provizoriu.

Cu ocazia evacuării temporare din locuință, agresorului i se oferă timpul strict necesar pentru ca acesta să își poată lua asupra sa documentele de identitate, bani, medicamente sau alte bunuri personale de strictă necesitate.

Față de agresor, prin ordinul de protecție provizoriu, polițistul poate dispune și alte obligații sau interdicții, cum ar fi păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, față de reședință, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate sau, dacă este cazul, predarea către poliție a armelor deținute de acesta.

 

Lasă un comentariu