Nivelurile de poluare a aerului înconjurător rămân periculos de ridicate în multe părți ale lumii, atrag atenția specialiștii din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Cele mai recente date furnizate de OMS arată că 9 din 10 locuitori ai planetei respiră aer poluat. Estimările actualizate indică un număr alarmant de decese - 7 milioane, anual, cauzate de expunerea la particulele din aerul poluat, care pătrund adânc în plămâni și în sistemul cardiovascular, provocând boli cardiace, infecții respiratorii, boli pulmonare obstructive, cancer pulmonar, pneumonie, accidente vasculare cerebrale etc.
Poluarea aerului înconjurător a provocat, la nivel mondial, 4,2 milioane de decese în 2016, iar aerul din spații închise, cu combustibili și tehnologii poluante, a cauzat, în aceeași perioadă, 3,7 milioane de decese.
Peste 90% din decesele legate de poluarea aerului se produc în țările cu venituri mici și mijlocii, în special în Asia și Africa, urmate de țările cu venituri mici din Europa și America.
“Poluarea aerului ne amenință pe toți, dar greul îl duc cei mai săraci și cei mai marginalizați”, spune dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS. “Este inacceptabil faptul că peste 3 miliarde de persoane - majoritatea femei și copii - respiră în fiecare zi fumul provenit de la utilizarea sobelor de gătit necorespunzătoare și a unor combustibili periculoși, din propriile gospodării”.
Aerul pe care îl respirăm poate fi contaminat de emisiile de noxe provenite de la autovehicule, activități indutriale și comerciale, precum și din fumul de tutun și combustibilii casnici, arderea deșeurilor.
Numai în regiunea europeană a OMS, expunerea la pulberi în suspensie scade speranța de viață a fiecărei persoane, în medie cu aproape 1 an, în principal din cauza riscului crescut de boli respiratorii, cardiovasculare și de cancer pulmonar.
În plus, un studiu recent, care a analizat date din 25 de orașe din Uniunea Europeană, a estimat că speranța de viață ar putea crește cu până la aproximativ 22 de luni în orașele cele mai poluate dacă concentrația pe termen lung a noxelor s-ar reduce la nivelurile recomandate de OMS.
Datele din Sistemul de informații privind mediul și sănătatea al OMS (ENHIS), care acoperă 357 de orașe europene din 33 de țări, arată că în 2009 aproape 83% din populația acestor orașe a fost expusă la concentrații de noxe care depășesc standardele OMS. Între timp, mai precis, în ultimul deceniu, s-a constatat o îmbunătățire a situației, nivelurile medii de poluanți scăzând ușor în majoritatea țărilor.
În prezent, aproximativ 40 de milioane de persoane din cele mai mari 115 orașe din Uniunea Europeană (UE) sunt expuse unor concentrații de poluanți care depășesc valorile de referință ale OMS pentru calitatea aerului, pentru cel puțin un agent poluant. Copiii care locuiesc în apropierea drumurilor cu trafic intens de vehicule grele prezintă un risc dublu de probleme respiratorii față de cei care trăiesc în zone mai puțin aglomerate.
Efectele indirecte ale poluării aerului, cum ar fi schimbările climatice, devin din ce în ce mai evidente, spun experții OMS. Transportul este cea mai rapidă sursă de emisii de dioxid de carbon (CO2), cel mai mare contributor la schimbările climatice.
Poluarea cu ozon provoacă dificultăți de respirație, declanșează simptome de astm, provoacă boli pulmonare și de inimă și, conform statisticilor, este asociată cu aproximativ 21.000 de decese premature anual, în țările europene.
Poluarea aerului din interior (locuințe, săli de clasă, birouri etc.), cauzată de umezeală și mucegai crește cu 50% riscul bolilor respiratorii la copii și adulți.
Fumatul pasiv provoacă probleme severe de sănătate respiratorie la copii, cum ar fi astmul și scăderea funcției pulmonare. De asemenea, provoacă boli pulmonare, boli cardiovasculare, cancer și moarte prematură la adulți.
Potrivit OMS, care monitorizează de mai bine de un deceniu evoluția poluării aerului, arată că aproximativ 3 miliarde de oameni (peste 40% din populația lumii) nu au acces la carburanți “curați” și tehnologii moderne pentru prepararea hranei în gospodării.
Peste 4.300 de orașe din 108 țări figurează în baza de date a OMS privind monitorizarea calității aerului, cea mai cuprinzătoare bază de date privind poluarea aerului înconjurător din lume. Specialiștii atrag atenția că poluarea aerului este un factor de risc major pentru bolile necomunicabile (maladii cronice sau maladii ale stilului de viață, boli de lungă durată și, în general, cu progresie lentă - n.n.), provocând 24% din totalul deceselor cauzate de boli cardiace, 25% de accidente vasculare cerebrale, 43% din bolile pulmonare obstructive și 29% de cazuri de cancer pulmonar. (euro.who.int).
În ce privește copiii cu vârsta mai mică de 15 ani, aceștia inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. “Sunt vulnerabili pentru că plămânii lor sunt în dezvoltare, iar țesutul pulmonar este mai sensibil în copilărie. Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, provoacă tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură”, notează sursa citată.
În România, evaluarea calității aerului înconjurător este reglementată prin Legea nr. 104/2011 și este de competența autorităților pentru protecția mediului.
În prezent, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) efectuează măsurători continue pentru: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule în suspensie (PM10 și PM2.5), benzene (C6H6), plumb (Pb), arsen (As), cadmiu (Cd), nichel (Ni), benzo(a)piren.
În prezent, în România sunt amplasate 148 stații de monitorizare continuă a calității aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici. RNMCA cuprinde 41 de centre locale (aflate la Agențiile locale pentru Protecția Mediului) care colectează și transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de stații, iar după validarea primară le transmit spre certificare Centrului de Evaluare a Calității Aerului (CECA) din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
Potrivit Raportului privind calitatea aerului în România în 2017, din analiza tendințelor în evoluția măsurătorilor se constată că, în comparație cu anii precedenți, s-au înregistrat mai multe depășiri ale valorilor limită pentru: dioxid de azot, particule în suspensie, ozon și benzen, în câteva mari aglomerări urbane: București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Craiova. Pentru aceste aglomerări au fost elaborate programe de gestionare a calității aerului și s-au luat măsuri pentru reducerea concentrațiilor poluanților la care au fost înregistrate depășiri (sursa - anpm.ro). Astfel, începând din 1 octombrie anul trecut, 14 senzori amplasați în București (una dintre cele mai poluate capitale din Europa) măsoară permanent nivelul emisiilor de particule în suspensie PM 10, PM 2,5 și PM 1, generate de industrie, trafic și încălzirea locuințelor. Acești senzori (produși de o companie poloneză), care înregistrează temperatura, umiditatea din aer și presiunea atmosferică, oferă posibilitatea realizării unei prognoze a momentelor zilei când gradul de poluare este scăzut sau ridicat.
(Reamintim că în 2018, România, Franța, Germania, Italia, Ungaria și Marea Britanie au fost date în judecată la Curtea Europeană de Justiție pentru că nu au luat măsuri de reducere a poluării aerului.)
În județul Mureș, rețeaua de monitorizare a aerului ambiental este parte integrantă a RNMCA și cuprinde 4 stații de monitorizare continuă a calității aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici menționați.
Agenția pentru Protecția Mediului Mureș exploatează cele patru stații automate de monitorizare a calității aerului amplasate astfel: o stație de monitorizare a fondului urban amplasată în Târgu-Mureș, în zona centrală a municipiului - str. Köteles Sámuel nr. 33; o stație de monitorizare a influenței zonei industriale amplasată în Târgu-Mureș, str. Libertății nr. 120; o stație de monitorizare a influenței zonei industriale amplasată în Luduș; o stație de monitorizare a influenței zonei industriale amplasată în Târnăveni.
Potrivit Raportului preliminar privind calitatea aerului înconjurător pentru anul 2017 - județul Mureș, dintre poluanții monitorizați, depășiri ale valorii limită au fost constatate doar la indicatorul “particule în suspensie” (un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid). Depășirile (24 la număr) au fost constatate în perioadele de toamnă și iarnă, cauzele fiind încălzirea rezidențială, traficul rutier, împrăștierea de nisip/material antiderapant în sezonul rece, precum și persistența în sezonul rece a ceții la nivelul municipiului Târgu-Mureș (sursa - apmms.anpm.ro).
Toate cele 4 stații din județul Mureș sunt în prezent funcționale, datele provenind de la analizoarele automate ce se regăsesc pe site-ul www.calitateaer.ro. Acesta este dedicat informării publicului în timp real asupra parametrilor de calitate a aerului, monitorizați în cele 100 de stații din România, care alcătuiesc RNMCA.
