O vorbă din bătrâni spune că “ești ceea ce mănânci”. Acum, despre calitatea alimentelor pe care le consumăm zi de zi se pot spune multe, dar în aceste rânduri ne vom rezuma la a vorbi despre fructele și legumele modificate genetic, adică despre acele fructe și legume aduse din import, care acoperă raioane întregi din magazinele în care ne facem frecvent cumpărăturile.
Înainte de toate, să vedem ce înseamnă de fapt această modificare genetică. Procedeul în sine presupune introducerea în planta de bază a unor gene de la alte plante care sunt rezistente la modificări climatice extreme (precum seceta), la atacul insectelor sau la substanțele chimice utilizate în tratamentele agricole (precum pesticidele), determinând o creștere mai rapidă și o coacere mai ușoară. Impactul modificărilor genetice asupra sănătății nu a fost pe deplin studiat astfel încât să se precizeze cu claritate dacă consumul acestor fructe și legume are efecte nocive predominante. Cu toate acestea, unele țări (cum sunt de exemplu Franța și Germania) s-au declarat împotriva acestor culturi pe care nu le încurajează. Mai mult, în Occident și America, producătorii acestor fructe și legume modificate genetic au obligația de a inscripționa pe etichetă acest lucru. Dacă observăm pe unele produse sigla “GMO”, aceasta înseamnă că avem de-a face cu un organism modificat genetic.
În România, vânzătorii nu sunt obligați să menționeze pe etichete dacă produsele lor conțin organisme modificate genetic, așa încât este destul de dificil să stabilim ce am ales să consumăm dacă nu a rămas pe produsul din import eticheta producătorului străin. Și, totuși, legumele și fructele care arată perfect, cu coajă netedă, lucioasă și fără nicio pată ridică semne de întrebare, mai ales că nici nu poți determina data exactă la care au fost culese înainte de a ajunge pe rafturi. Cum iarna suntem nevoiți să cumpărăm cele mai multe legume și fructe din import, suspiciunea de modificare genetică este întemeiată, căci noile gene susțin atât coacerea rapidă în lădițe după culegerea fructelor și legumelor crude, cât și rezistența la transport și depozitare. Ca exemplu, una dintre cele mai utilizate gene este Bacillus Thuringiensis, genă care ajută planta să producă o toxină ce otrăvește insectele. Pentru a stabili efectele reale asupra sănătății umane urmare consumului acestor fructe sau legume, este necesar a fi efectuate studii de lungă durată, pe grupuri-țintă de populație consumatoare, așa încât încă există controverse cu privire la calitatea nutritivă a acestor produse. Acesta este și motivul pentru care fructele și legumele modificate genetic nu au gustul pe care îl cunosc cel puțin cei din generațiile mai vechi.
Ideal și pentru protecția propriului organism ar fi să fie consumate fructe și legume organice. Acestea se găsesc în cantități mai reduse și la prețuri considerabil mai mari, dar oferă o mai bună marjă de protecție pentru sănătate. Și mai sănătos ar fi să ne cumpărăm fructele și legumele de la producătorii locali, iar de îndată ce trece iarna să nu abandonăm incursiunile în piețele agro-alimentare, unde, la câte o tarabă mai găsești un nene sau o tanti care acasă, în grădină, crește o legumă sau un fruct cu gust adevărat de pământ și soare.
