Lumea se confruntă cu multiple provocări în ce privește sănătatea publică: izbucnirea unor boli ce pot fi prevenite prin vaccin (cum ar fi rujeola și difteria), creșterea numărului de agenți patogeni rezistenți la medicamente, a ratei de obezitate, lipsa de activitate fizică, impactul poluării mediului și al schimbărilor climatice asupra sănătății, multiple crize umanitare.
Iată 10 dintre prioritățile aflate pe agenda OMS și a partenerilor săi în 2019.
Poluarea atmosferică și schimbările climatice
Nouă din zece persoane respiră, zilnic, aer poluat. În 2019, poluarea atmosferică este considerată de OMS drept cel mai mare risc de mediu pentru sănătate. Poluanții microscopici din aer pot pătrunde în sistemele respirator și circulator, dăunând plămânilor, inimii și creierului, ucigând, prematur, 7 milioane de oameni, în fiecare an, din cauza bolilor precum cancerul, accidentul vascular cerebral, afecțiunile cardiace și pulmonare. Aproximativ 90% din aceste decese se înregistrează în țările cu venituri mici și medii, unde se înregistrează cantități însemnate de emisii provenind din industrie, transport și agricultură, locuințe în care se utilizează sobe de gătit și combustibili de proastă calitate.
Emisiile de gaze toxice constituie cauza majoră a poluării aerului și, implicit, a schimbărilor climatice: se estimează că, în perioada 2030-2050, schimbările climatice să ducă la peste 250.000 de decese suplimentare pe an, cauzate de malnutriție, malarie, diaree și stres termic.
Potrivit experților, pe parcursul acestui secol încălzirea globală va depăși 3 grade Celsius.
Bolile non-comunicabile (necontagioase)
Bolile necontagioase, cum ar fi diabetul, cancerul, obezitatea și bolile cardiace sunt responsabile pentru peste 70% din totalul deceselor la nivel mondial, ceea ce înseamnă 41 de milioane de persoane, din care 15 milioane care mor prematur, la vârste cuprinse între 30 și 69 de ani.
Peste 85% din decesele premature se înregistrează în țări cu venituri mici și medii. Creșterea numărului acestor boli este determinată de cinci factori de risc major: consumul de tutun, inactivitatea fizică, consumul excesiv de alcool, alimentația nesănătoasă și poluarea aerului. Acești factori de risc agravează, de asemenea, problemele de sănătate mintală, care pot apărea încă de la o vârstă fragedă: jumătate din bolile mintale debutează în jurul vârstei de 14 ani, dar majoritatea cazurilor sunt nedepistate și netratate - sinuciderea este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor de 15-19 ani.
Pandemia de gripă
Lumea se va confrunta cu o nouă pandemie de gripă - singurul lucru pe care nu-l știm este când va lovi și cât va fi de gravă.
OMS monitorizează în mod constant circulația virușilor gripali pentru detectarea tulpinilor potențiale de pandemie: 153 de instituții din 114 țări sunt implicate în procesul de supraveghere și raportare.
În fiecare an, OMS anunță care sunt tulpinile ce trebuie incluse în vaccinul antigripal pentru a proteja oamenii împotriva gripei sezoniere. Pentru situațiile în care o nouă tulpină de gripă dezvoltă un potențial pandemic, OMS are stabilit un parteneriat unic cu toți actorii majori pentru a asigura accesul eficient și echitabil la diagnostice, vaccinuri și tratamente antivirale, în special în țările în curs de dezvoltare.
Zone fragile și vulnerabile
Peste 1,6 miliarde de oameni (22% din populația planetei) trăiesc în locuri în care seceta, foametea, conflictele și deplasările populației, precum și serviciile de sănătate precare nu le permit accesul la îngrijiri medicale de bază. Astfel de zone vulnerabile există în aproape toate regiunile lumii, periclitate fiind, în primul rând, sănătatea mamei și a copilului. OMS va acționa, în continuare, în aceste zone, pentru a consolida sistemele de sănătate, încât acestea să fie mai bine pregătite pentru detectarea focarelor de boli și pentru furnizarea unor servicii medicale de calitate, inclusiv imunizarea.
Rezistența antimicrobiană
Dezvoltarea antibioticelor noi, a antiviralelor și antimalaricelor se numără printre cele mai mari succese ale medicinei moderne. Însă vremea lor a trecut! Rezistența antimicrobiană - capacitatea bacteriilor, a paraziților, a virușilor și a ciupercilor de a rezista acestor medicamente - amenință să ne trimită înapoi, într-un trecut în care nu se puteau trata cu ușurință infecții precum pneumonia, tuberculoza, gonoreea și salmoneloza. Incapacitatea de a preveni infecțiile ar putea compromite serios intervențiile chirurgicale și proceduri precum chimioterapia.
Rezistența la medicamentele pentru tuberculoză este un obstacol formidabil în combaterea unei afecțiuni care provoacă, anual, aproximativ 10 milioane de îmbolnăviri și 1,6 milioane de decese. În 2017, aproximativ 600.000 de cazuri de tuberculoză s-au dovedit rezistente la rifampicină - cel mai eficient medicament de primă linie - din care 82% au prezentat tuberculoză multidrog rezistentă.
Rezistența la medicamente este determinată de folosirea imprudentă și în exces a substanțelor antimicrobiene, atât în medicina umană, cât și în cea veterinară (în special la animalele folosite pentru producția de alimente), precum și în mediul înconjurător (îngrășăminte chimice pentru legume, pomi fructiferi etc.).
Ebola și alți agenți patogeni periculoși
În 2018, în Republica Democratică Congo au existat două focare separate de boală infecțioasă virală Ebola (sau febra hemoragică Ebola), ambele răspândindu-se în orașe cu mai mult de 1 milion de locuitori. Una dintre provinciile afectate se află, încă, într-o zonă de risc activă.
La o conferință din decembrie anul trecut, participanții din sectoarele sănătate publică, sănătate animală, transport și turism au cerut ca OMS și partenerii să desemneze anul 2019 drept “Anul acțiunii privind pregătirea pentru situații de urgență în materie de sănătate”.
OMS R & D Blueprint identifică bolile și agenții patogeni care au potențialul de a provoca o urgență de sănătate publică, dar lipsesc tratamente eficiente și vaccinuri. Pe lista de monitorizare a OMS figurează Ebola, mai multe tipuri de febră hemoragică, Zika, Nipah, coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV), sindromul respirator sever acut (SARS) și boala X (un virus posibil creat în laborator), toate acestea avertizând asupra necesității pregătirii pentru un agent patogen necunoscut, care ar putea provoca o epidemie gravă.
Asistență medicală primară deficitară
Asistența medicală primară este, de obicei, primul punct de contact pe care oamenii îl au cu sistemul lor de sănătate și, în mod ideal, ar trebui să ofere îngrijiri cuprinzătoare, accesibile, pe tot parcursul vieții, încât să poată satisface majoritatea nevoilor de sănătate ale cetățenilor.
Cu toate acestea, multe țări nu dispun de facilități adecvate privind asistența medicală primară, fie din lipsă de resurse, în țările cu venituri mici sau medii, fie, mai ales, din cauza concentrării, în ultimele decenii, asupra programelor axate pe o anumită boală. În octombrie 2018, OMS a găzduit o conferință internațională importantă la Astana, Kazahstan, în cadrul căreia țările s-au angajat să reînnoiască angajamentul față de asistența medicală primară.
Refuzul de vaccinare
Refuzul de vaccinare, în ciuda disponibilității vaccinurilor, amenință să bulverseze progresele înregistrate în combaterea bolilor ce pot fi prevenite prin imunizare. Vaccinarea este una dintre cele mai sigure metode de evitare a bolii - în prezent previne 2-3 milioane de decese pe an și încă 1,5 milioane ar putea fi evitate dacă s-ar îmbunătăți acoperirea globală a vaccinărilor.
Rujeola (pojarul), de exemplu, a înregistrat o creștere de 30% a cazurilor la nivel global. Motivele sunt complexe și nu toate aceste cazuri se datorează lipsei vaccinării. Cu toate acestea, unele țări, care au fost pe punctul de a elimina boala, au cunoscut un reviriment al acesteia, cauzat de lipsa vaccinării.
Motivele pentru care oamenii aleg să nu se vaccineze sunt complexe; un grup de consiliere ad-hoc al OMS a identificat că încrederea exagerată (“mie nu mi se poate întâmpla”), anumite disfuncționalități în procurarea vaccinurilor și lipsa de încredere în beneficiile vaccinării sunt motive esențiale care stau la baza acestui comportament ezitant, reticent. Lucrătorii în domeniul sănătății, în special cei din comunități, rămân cei mai de încredere consultanți și sfătuitori în luarea deciziei corecte privind vaccinarea și trebuie să fie sprijiniți pentru a furniza informații argumentate și credibile cu privire la vaccinuri.
Printre alte activități, în 2019, OMS va intensifica activitatea de eliminare a cancerului de col uterin în întreaga lume prin creșterea gradului de acoperire a vaccinului HPV. 2019 poate fi, de asemenea, anul în care transmiterea virusului polio sălbatic să fie stopată în Afganistan și Pakistan, unde anul trecut au fost raportate 30 de cazuri.
Boala Dengue
Boala / febra Dengue (o boală infecțioasă acută, produsă de virusul “Denga”, care se transmite la om prin mușcătura unui țânțar infectat - n. trad.) prezintă simptome asemănătoare gripei, poate fi letală și poate ucide până la 20% dintre persoanele cu infecție severă. Boala reprezintă, de câteva zeci de ani, un pericol din ce în ce mai mare. Cele mai multe cazuri se înregistrează în sezoanele ploioase în țări precum India și Bangladesh, cu tendința, însă, de răspândire nu doar în zone tropicale, ci și în regiuni cu climă temperată.
Se estimează că 40% din populația lumii este expusă riscului bolii Dengue și se înregistrează aproximativ 390 de milioane de infecții anual. Strategia OMS pentru controlul Dengue vizează reducerea cu 50% a deceselor până în 2020.
HIV/SIDA
S-au înregistrat progrese considerabile în ce privește testarea și stabilirea diagnosticului, furnizarea de medicamente antiretrovirale (22 milioane de pacienți se află în tratament) și asigurarea accesului la măsuri preventive, cum ar fi profilaxia pre-expunere (PrEP, adică administrarea de antiretrovirale pentru a preveni infecția).
Cu toate acestea, epidemia continuă să facă ravagii, cu aproape un milion de decese cauzate de HIV/SIDA. De la începutul epidemiei, mai mult de 70 de milioane de persoane au dobândit infecția și s-au înregistrat aproximativ 35 de milioane de decese. În prezent, în jur de 37 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu HIV. Prostituatele, persoanele aflate în închisori, homosexualii sau persoanele transgender sunt greu de identificat și de supus evaluării întrucât adesea, aceste categorii sunt excluse din serviciile de sănătate. Un grup din ce în ce mai afectat de HIV (1 din 4 infecții) îl constituie fetele tinere și femeile (cu vârste între 15 și 24 de ani) din Africa Subsahariană, în ciuda faptului că reprezintă doar 10% din populație.
În acest an, OMS va colabora cu țările lumii pentru a încuraja introducerea autotestării, astfel încât persoanele cu HIV să își cunoască statutul și să poată beneficia de tratament (sau măsuri preventive în cazul unui rezultat negativ al testului). Pe baza noilor strategii anunțate în decembrie 2018, OMS și Organizația Internațională a Muncii vor sprijini companiile și organizațiile în asigurarea condițiilor pentru autotestare la locul de muncă. (sursa - https://www.who.int/emergencies/ten-threats-to-global-health-in-2019)
