România ocupată fără trupe: “fantomele” lui Soroș (IX) MIRCEA TOMA
“Toată lumea știe cum a venit Mircea Toma la revista Cațavencu: în uniformă” (Florin Călinescu, fost ziarist la Academia Cațavencu).
Împotriva atât de încercatului nostru popor, înconjurat cu larmă mare de stoluri însetate de “vulturi” și “hiene”, forțele epocii nihiliste s-au trezit să ne arunce cu orice preț, așa cum tot încearcă să ne convingă de ceva vreme psihologul... mercenar soroșist Mircea Toma, într-un devastator război al minții care, împietrindu-ne în indiferență, la un moment dat poate avea ca efect să ne schimbe identitatea ca Neam și ca Țară! Personajul de față nu s-a dedat de la nimic ca, răsturnându-ne perspectivele, să pozeze într-un acerb activist antinațional, antistatal, pe care hei-rupismul anticorupției de paradă să îl determine, nu contează că s-ar ajunge ca ungurii să pună cândva România “pe butuci”, să proclame în mod anticonstituțional - pe când se afla (în 2012) la Congresul lui L. Tökeș (unde s-a cerut ca Ținutul Secuiesc să devină “o țară-mamă internă pentru maghiarii din România”)-, necesitatea radicalizării unei mișcări insurecționale: “Vă încurajez la luptă pentru o nouă formă de autonomie, la luptă pentru realizarea unui Ardeal autonom, liber de corupție”! Astfel spus, îndemnul “sună” cam așa: să fugim de nesocotirea legii, călcând legea în picioare! Este, așadar, în afara dubiilor că acest vajnic secesionist “de serviciu”, conectat încă din anii '90 la arginții nemunciți ai Centralei Soroș, este un netăgăduit secularist de primă mână, lăudat de însuși președintele Iliescu, în 2009, care “sapă la vedere”, cu înverșunare - sub măștile ecologismului (este președintele ong-ului “Salvați Vama Veche”) și Presei (este fondator al fostei revistei “Academia Cațavencu” și președinte al Agenției de Monitorizare a Presei împotriva statului național unitar român!
Că nu îi pasă de cei ce și-au dat viața să fim un Neam unit, nici de Credința pentru care s-au făcut “scut” marii noștri Mihai, Ștefan sau Brâncoveanu, este atât faptul că în plin An Centenar nu s-a sfiit să își pună semnătura (alături de extremistul Tökes) pe acea Declarație româno-maghiară, în favoarea “autonomiei teritoriale” a ungurilor din România, cât și aceea de a se fi făcut “luntre și punte” pentru a ni-l impune “pe la spate” pe liber-cugetătorul R. Cernea, un notoriu anticreștin care s-a opus instalării icoanelor și construirii unei biserici în incinta Universității din București!
Prin aceste acte reprobabile, de răzvrătire împotriva normalității, nu importă atât ce fel de grade are pe umeri M. Toma (a fost psiholog la Centrul de Aeronautică din București între anii 1978-1990), ci doar aspectul că, în opțiunea sa luciferic-antinațională, a consimțit, punându-ne Istoria în paranteză, să joace activ în scenariul conspirativ, soroșist, al căderii generațiilor noastre viitoare!
