Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul legii pensiilor, reexaminată ca urmare a deciziei Curții Constituționale, fiind înregistrate 197 voturi “pentru”, niciun vot “împotrivă” și 70 abțineri.
Fostul ministru al Muncii Olguța Vasilescu, inițiator al proiectului, a precizat că au fost foarte puține modificări de făcut, pentru că legea nu a fost declarată constituțională în ansamblul său, ci Curtea a cerut, la trei paragrafe, să fie niște clarificări.
“Suntem în situația să revotăm această lege importantă care repară inechitățile”, a spus Vasilescu, care a adăugat că decizia Curții a stabilit că pensiile de invaliditate vor rămâne ca în actuala legislație și că trebuie o definiție mai riguroasă în ceea ce privește contribuabilul.
“Din punctul meu de vedere, nu erau neapărat necesare aceste clarificări”, a mai spus Vasilescu.
Deputatul PNL Valeria Schelean a afirmat că “nici după decizia Curții Constituționale, actuala majoritate nu a vrut să adopte o lege care să garanteze în mod real dreptul la pensie”. “Formula adoptată este absolut neclară. (...) Dispozițiile CCR nu au fost transpuse în acest proiect de lege”, a susținut Schelean.
La rândul său, deputatul USR Cristian Seidler a criticat faptul că nu au fost abrogate pensiile speciale. “Bani oricum nu există pentru majorarea pensiilor. (...) Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale!”, a transmis Seidler.
Deputatul UDMR Csep Eva Andrea a spus că este o lege mult așteptată și formațiunea sa o sprijină. “Țin să atrag atenția că nu se poate face economie pe spinarea nevoiașilor, a persoanelor cu dizabilități”, a mai spus deputatul UDMR.
Emil Pașcan (PMP) a declarat că până acum cei de la Putere au reușit să creeze o categorie nouă de privilegiați cu pensii speciale, adăugând că majorarea punctului de pensie trebuia să se petreacă începând cu luna ianuarie a acestui an.
În replică, Olguța Vasilescu a precizat că Guvernul PSD-ALDE a plafonat pensiile speciale.
“Suntem singurul guvern care a plafonat pensiile speciale, din 2017. Ne-a costat la vot”, a adăugat Vasilescu, transmițându-le celor din Opoziție că “ipocrizia ucide”.
Marți, comisiile de specialitate au dat raport favorabil pentru acest proiect.
Astfel, conform celor adoptate, s-a modificat definiția stagiului minim de cotizare, fiind eliminată referirea la pensia de invaliditate. În acest sens, stagiul minim de cotizare este perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asigurații au realizat stagiu de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă și care nu cuprinde perioadele asimilate.
De asemenea, a fost modificată definiția pensionarului, în sensul că acesta este “persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege”, fiind eliminat stagiul minim de 15 ani pentru acordarea pensiei de invaliditate.
Totodată, a fost reformulat articolul referitor la contribuabilii sistemului public de pensii. Conform celor adoptate, “contribuabilii la sistemul public de pensii sunt: a) persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și din indemnizații de asigurări sociale de sănătate, pentru care angajatorii sau entitățile asimilate acestora au obligația, potrivit Codului fiscal, de a calcula, de a reține la sursă și de a vira contribuția de asigurări sociale a bugetul asigurărilor sociale de stat;
b) persoanele fizice care realizează venituri din activități independente sau drepturi de proprietate intelectuală și care, potrivit Codului fiscal, pe baza declarației individuale de asigurare, datorează și plătesc contribuția de asigurări sociale; c) angajatorii sau entitățile asimilate acestora care, potrivit Codului fiscal, au obligația de a plăti contribuția de asigurări sociale datorată pentru condiții deosebite și/sau speciale de muncă, precum și eventuale diferențe de contribuții de asigurări sociale pe care legislația le pune în seama angajatorului; d) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin structurile teritoriale și unitățile trimițătoare, care, potrivit legislației specifice, au obligația de a suporta din bugetele proprii contribuția de asigurări sociale datorată pentru persoanele care beneficiază de drepturi acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, respectiv pentru personalul român trimis în misiune temporară sau permanentă în străinătate”.
De asemenea, s-a mai stabilit că “pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu îndeplinesc condițiile de pensie pentru limită de vârstă și care au capacitatea de muncă diminuată din cauza: a) accidentelor de muncă și bolilor profesionale, constatate conform legii;
b) altor boli și accidente care nu au legătură cu munca; c) participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din Decembrie 1989, care erau cuprinși într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității”.
Legea a fost adoptată, inițial, de Parlament, la data de 19 decembrie 2018, iar la data de 21 decembrie 2018 a fost formulată o sesizare de neconstituționalitate a Legii. Astfel, în urma examinării, Curtea Constituțională a admis sesizarea de neconstituționalitate și, prin Decizia nr.138 din 13 martie 2019, a constatat că prevederile art.25 alin.(1) și art.63 lit.a) și b) sunt neconstituționale.
Săptămâna trecută, Senatul a respins, în plen, proiectul privind sistemul public de pensii. Au fost înregistrate 67 de voturi “pentru” și 22 abțineri, nefiind întrunit numărul minim necesar pentru adoptarea unui act normativ cu caracter organic.
Camera Deputaților este for decizional.
