Ministerul Sănătății se află într-o fază avansată în ceea ce privește colectarea de plasmă, a declarat, luni, ministrul Sorina Pintea, cu ocazia lansării campaniei “Pacient, caut donator! De plasmă!”.
“Avem în acest moment un inventar al nevoilor, am început să le acoperim (...). Am făcut o propunere de modificare legislativă a Legii 282 privind transfuzia sanguină și componentele de sânge și plasmă, astfel încât să corespundă nevoilor actuale. Este un drum lung, anevoios, dar nu atât de lung pe cât v-ați imagina, deoarece suntem destul de înaintați, astfel încât să putem colecta plasmă. Eu zic că lucrurile merg spre bine, poate nu cu pașii pe care ni i-am fi dorit”, a spus Sorina Pintea.
Ea a arătat că în acest moment există 19.826 de fiole de imunoglobulină în stoc, fiind asigurată continuitatea la nivelul depozitelor.
“Au existat sincope, deoarece unii dintre managerii spitalelor, care tratează acești pacienți, n-au înțeles că nu trebuie să ținem cont de programele naționale care sunt complementare veniturilor spitalului, ci trebuie să avem în stoc medicamente pentru pacienți”, a mai spus Pintea.
Ea a arătat că, în afară de reorganizarea sistemului de transfuzii, este nevoie de dotarea și pregătirea personalului, pentru că “în centrele de transfuzii nu s-a investit nimic, în ultimii 10 ani, cel puțin”.
“Până la urmă, asigurarea logisticii este primul pas, astfel încât să putem să începem să colectăm plasma. Noi ne propunem, la Ministerul Sănătății, să putem face asta înainte de finalul anului și după aceea să discutăm despre export, despre fracționare și despre pașii firești care urmează”, a mai declarat Pintea.
Ea a precizat că sistemul de stocare este primordial și că există un parteneriat public-privat promovat, precum și un memorandum aprobat în Guvern, prin care este asigurat suportul logistic.
“Noi sperăm să avem băncile acestea de plasmă și sânge în cele opt centre regionale pe care le-am definit odată cu modificarea legislativă - centre regionale, centre județene, apoi implementarea acelui sistem informatic care să ne asigure trasabilitatea produselor din sânge și plasmă. Este nevoie de circa 15 milioane de lei în prima etapă”, a mai spus ministrul.
Sorina Pintea a explicat că, după începerea colectării de plasmă se pune problema exportului acesteia în schimbul imunoglobulinelor. În ceea ce privește numărul pacienților care au nevoie de tratament cu imunoglobuline, ministrul a spus că nu deține o cifră exactă, însă, în aceste cazuri, este vorba despre o subdiagnosticare, probabil fiind mult mai mulți pacienți decât se află în evidențe.
Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID) avertizează că medicamentele derivate din plasmă umană sunt esențiale pentru cei peste 8.000 de pacienți români diagnosticați cu boli rare (imunodeficiență primară, polineuropatie cronică demielinizată, hemofilie, angiodem ereditar sau diverse alte boli autoimune).
“Este important să precizăm că estimările OMS arată că în România mai sunt cel puțin încă 7.000 de persoane nediagnosticate, dar care suferă de aceste boli rare, astfel că în prezent ele nu au acces la tratamentul corect. Având în vedere descoperirea de noi indicații terapeutice ale medicamentelor cunoscute, dar mai ales ale noilor produse derivate din plasmă umană, Marketing Research Bureau (MRB) estimează că, peste cel mult 15 ani, 30% dintre pacienți vor folosi medicamente derivate din plasmă umană pentru tratarea unor afecțiuni severe”, se arată într-un comunicat al ARPID.
Asociația precizează că România rămâne una dintre puținele țări europene care nu a implementat recomandările Comisiei Europene (CE) și ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind asigurarea terapiilor cu medicamente derivate din plasmă umană.
“În România nu există nici măcar un centru de donare de plasmă umană pentru a fi utilizată la fabricarea de medicamente. Mai mult, nici măcar plasma recuperată din sângele colectat de la donatorii de sânge nu poate fi utilizată pentru producerea de medicamente, pentru că niciunul dintre centrele de transfuzie nu este autorizat conform reglementărilor europene. Estimările Marketing Research Bureau cu privire la potențialul de colectare de plasmă umană în România sunt de peste 600.000 litri, în condițiile în care alte țări din regiune colectează, în medie, 33 litri de plasmă la 1.000 de locuitori”, se arată în comunicat.
Potrivit ARPID, la ora actuală, unul din cinci români riscă să moară oricând în lipsa tratamentului cu imunoglobulină, albumină, fibrinogen sau factor de coagulare, pentru că în România nu se colectează și nu se procesează plasmă umană.
“Dacă doar 0,2% dintre români ar dona plasmă de două ori pe lună, niciun pacient român nu ar mai muri din cauza lipsei tratamentului cu derivate din plasmă”, precizează ARPID.
