Dulceață de zmeură cu carmin și aromă de dude! * Gem de caise cu trei îndulcitori artificiali și un conservant! * Unul din două borcane de dulceață conține acid citric! * 8 din 10 borcane de gem conțin acid citric! * Gem de caise cu 7 substanțe chimice! * Gem de fructe de pădure cu efect laxativ! * Cantitatea de zahăr adăugat din 100 grame dulceață variază între 0 grame și 82,93 grame! * Cantitatea de zahăr adăugat din 100 grame gem variază între 24 grame și 64,8 grame! * Una dintre cele mai sănătoase conserve de fructe rămâne magiunul realizat din prune, struguri, dovleac etc.
Asociația Pro Consumatori - APC România, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat conținutul a 44 tipuri de gem, dulceață și magiun comercializate în marile structuri comerciale, în cadrul Campaniei Naționale de informare și Educare “Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
În produsele analizate s-au identificat 10 aditivi alimentari: ciclamat de sodiu, zaharină, acesulfam de potasiu, carmin, sorbat de potasiu, lactat de calciu, acid citric, acid ascorbic, sorbitol și pectină.
E 120 - carminul este un colorant roșu strălucitor produs din insecte, coșenile, specie de gândac din America de Sud, uscate și zdrobite; nu este recomandat în alimentația copiilor pentru că poate produce hiperactivitate și deficiențe de concentrare, astmă, alergii și rinite; E 202 - sorbat de potasiu este un conservant ce irită pielea, ochii și mucoasele, poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman; E 300 - acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care, în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și duce la formarea calculilor la rinichi; E 327 - lactat de calciu este folosit drept conservant, în special împotriva drojdiilor și fungilor, pentru a crește stabilitatea antioxidanților și pentru a preveni uscarea diferitelor produse. Poate provoca stări de hipercalcemie și insuficiență renală; E 420 - sorbitolul este folosit ca îndulcitor deoarece are o valoare calorică de 2.6 kcal/gram, valoare ce este cu aproximativ 40% mai mică decât a zahărului. Consumul de sorbitol nu este indicat în cazul persoanelor care au probleme cu colonul sau cu alte părți ale sistemului digestiv, acestea pot avea parte de dureri abdominale puternice, gaze și diaree - testele făcute pe șobolani au demonstrat că sorbitolul poate afecta tractul digestiv producând sângerări, perforarea colonului; E 440 - pectină, agent de îngroșare, poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulență; E 950 - acesulfam de potasiu este un îndulcitor sintetic care are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zahărul; E 952 - ciclamat de sodiu este un îndulcitor artificial care are o putere de îndulcire de 30 de ori mai mare decât zahărul (nu este autorizat în SUA ca urmare a unor studii care au arătat posibile efecte carcinogene); E 954 - zaharina este un îndulcitor artificial care este de 200-700 de ori mai dulce decât zahărul, folosit foarte des în combinație cu alți îndulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.).
Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor îl are asupra sănătății acestora, una dintre cele mai controversate teme de discuție din ultima vreme este obezitatea la copii. În Europa, 1 din 3 tineri cu vârsta peste 11 ani este supraponderal sau obez.
Afecțiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt: osteoporoza și probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunității, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentație, tulburările de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.
La copii, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influențează procesele de creștere și duce la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanșează pubertatea prematură și generează probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violență, scăderea capacității de concentrare etc.)
“Dulcețurile și compoturile regăsite pe majoritatea rafturilor noastre conțin o cantitate importantă de zahăr, acest ingredient cântărind în majoritatea situațiilor peste 30% din greutatea produsului comercializat. Cu alte cuvinte, sunt adăugate aprox. 6 lingurițe de zahăr la o cantitate de 100 gr de dulceață. (...) În esență, consumul de zahăr este asociat în mod direct cu declanșarea afecțiunilor cardiovasculare, acestea constituind prima cauză a decesului la nivel mondial. Dacă vom citi cu atenție eticheta unui borcan din comerț, vom constata că 100 grame de dulceață echivalează cu aprox. 250 calorii, specificând în același timp că dieta noastră are în medie 2.000 de calorii (...). La fel, com
potul de fructe îndulcit cu zahăr prezintă riscuri mari pentru sănătate. Este extrem de important să alegi întotdeauna fie fructele proaspete, fie fructele congelate rapid. În acest mod, vei prelua toate enzimele digestive, fibra nealterată, vitaminele, mineralele și antioxidanții în urma consumului acestor fructe, beneficiind la maximum de aportul mai multor nutrienți cheie” - Dumitru Bălan, nutriționist.
“Conservele industriale conțin, aproape fără excepție, aditivi de conservare, despre care se cunoaște că pot dăuna organismului dacă sunt consumați în exces. (...) Foarte grave sunt erorile de preparare și respectarea aproximativă a regulilor de pregătire a conservelor în casă. Știind că procesul termic la care trebuie supuse conservele distruge enzimele, atât de necesare funcționării organismului uman, deseori sterilizarea se face sumar, riscând infecții grave, dintre care cea botulinică este uneori fatală: acționează la nivelul intestinului producând otrăvire neuro-musculară. Analizând lucid și responsabil problematica alimentelor conservate și considerând avantajele și dezavantajele conservelor industriale comparativ cu cele tradiționale, constatăm obiectiv că cele de pe urmă constituie varianta cea mai bună, îndeosebi când sunt preparate corect în propria gospodărie” - prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE București.
“Conservele realizate cu fructe care ajung la maturitate în această perioadă a anului ocupă o pondere însemnată în alimentația noastră. Din păcate, o parte a industriei alimentare a denaturat rețetele tradiționale ale unor produse precum gemul de prune, gemul de caise, dulceața de caise, dulceața de zmeură etc., prin adaosuri chimice care prelungesc termenul de valabilitate, dar care modifică gustul specific al acestor produse și care pot duce și la apariția unor probleme de sănătate. Totodată, industria le oferă celor care nu sunt informați cu privire la efectele unor chimicale asupra sănătății, tot felul de amestecuri de substanțe chimice, care scurtează perioada de pregătire a unor conserve și elimină anumite etape specifice realizării conservelor în casă, cum ar fi sterilizarea. Consumatorii care nu se informează sau nu evaluează conținutul unor astfel de produse riscă să-și pericliteze starea de sănătate, cei mai predispuși fiind copiii, femeile însărcinate, vârstnicii și persoanele cu anumite afecțiuni medicale cronice. De aceea, pentru a nu avea probleme de sănătate, vă recomand să verificați calitatea produselor pe care vreți să le achiziționați prin prisma conținutului afișat pe etichetă la secțiunea ingrediente, respectiv în funcție de cantitatea de fruct/e folosită de producător pentru a obține 100 grame produs finit și să nu vă lăsați induși în eroare de anumite mențiuni înșelătoare de pe etichetă sau de reclama agresivă” - conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte Asociația Pro Consumatori. (sursa - apc-romania.ro)
Gem natural de piersici, fără zahăr
Un mod de conservare a fructului mult timp, prin fierbere, care deși îl defavorizează din punct de vedere nutritiv, în sensul că pierde enzimele și unele vitamine și minerale, totuși păstrează unele calități nutriționale, cât și aroma, mai ales că nu se folosește zahăr, un ingredient riscant pentru sănătate.
Ingrediente: 2,50 kg piersici (cântărite cu sâmburi); - 1/2 lămâie.
Preparare: Se spală bine piersicile, se lasă la scurs, apoi se desfac de pe sâmburi și se răzuiesc grosier, cu tot cu coajă.
Se așează într-o cratiță emailată, se fierbe încet, la intensitate mică a flăcării, iar după începerea fierberii se amestecă, din când în când, să nu se prindă de vas (cu ustensile din lemn). Cratița, având suprafața mare în contact cu exteriorul, este accelerat procesul deshidratării, iar fierberea este lentă. După deshidratare, în momentul în care gemul este foarte închegat (cu cât este mai închegat, cu atât rezistă mai mult în timp), se lasă să se răcească. Se depozitează apoi în recipiente mici, iar după umplerea lor se adaugă pe deasupra câte o linguriță de suc de lămâie, pentru a preveni oxidarea. Se sigilează și se păstrează la rece.
Piersicile sunt cunoscute pentru efectele lor benefice asupra tenului și pielii, căci ele întârzie îmbătrânirea, sunt energizante și au proprietatea de a echilibra sistemul nervos. Persoanele care suferă de anemie ar trebui să se delecteze cât mai mult cu aceste fructe deosebit de aromate sau să le folosească pentru gem, un preparat foarte sănătos. În plus, piersicile favorizează digestia și ajută în scăderea tensiunii arteriale. (Surse - mancamsanatos.ro, clickpoftabuna.ro)
