„Și dacă mâine se înregistrează marca Dumitru Stăniloae... și Arsenie Papacioc... și Iustin Pârvu... undeva, prin Letonia sau prin Danemarca, de niște firme conduse de te miri cine, poate de niscaiva musulmani, rămânem fără toți acești duhovnici ai noștri, fără a avea măcar dreptul de a-i canoniza căci, nu-i așa, canonizarea presupune folosirea numelui celui canonizat? Și dacă cineva preia marca numelui morților din Rezistența anticomunistă sau al celor uciși în 1989, vom rămâne și fără martiri? Ori marca Nicolae Stănescu sau Marin Sorescu, ca să rămânem și fără poeții noștri? IAR DIICOT SE VA OCUPA DE GRUPURILE INFRACȚIONALE CARE TIPĂRESC FĂRĂ LICENȚĂ DE AIUREA ELEGIILE LUI NICHITA STĂNESCU ȘI TEOLOGIA DOGMATICĂ A LUI DUMITRU STĂNILOAE? (...) Reacția Poliției Române, de o fermitate și o promptitudine demne de o cauză mai bună, precum și apatia societății românești mă lasă, însă, fără grai. Mă întreb ce ar fi spus francezii sau englezii dacă vreo firmă din România ar fi înregistrat marca Jeanne d´Arc ori Amiralul Florațio Nelson. Poliția din Franța sau cea din Marea Britanie ar fi dat iama prin magazine să confiște efigiile acestora și ar fi deschis dosare penale in rem celor care cutezau să omagieze memoria lor? (Varujan Vosganian, președintele Uniunii Armenilor din România și prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România).
Ocupați din cale-afară să reînviem atmosfera de teroare din anii instaurării comunismului, înfierându-ne cu mânie proletară sub apelativul de „penali", nu mai observăm că, în disprețul față de personalitățile României și de sentimentele noastre naționale, o serie de indivizi, cum este și acest cetățean ungar din Kecksemet (Andor Șandor), se prevalează de o „oportunitate" legală, dar imorală, ca să obțină profituri din acapararea unor „branduri" nu neapărat din țara lor de origine! Practic, acest A.S. a ajuns să obțină exclusivitatea folosirii „mărcii Arsenie Boca" nu doar în România, ci și în lume, întrucât a reușit, în calitate de reprezentant al unei firme de pe teritoriul marii Britanii (AWACS Ltd), să o înregistreze la Oficiul European de Proprietate Intelectuală! Cu alte cuvinte, invocând „dreptul" de „stăpân" asupra numelui și imaginii părintelui Arsenie Boca, ungurul în cauză a cedat licența (de a produce și distribui) reprezentanților unor mici firme, din Oradea, al cărei proprietar a sesizat Poliția și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de comercializare a unor produse contrafăcute! Totodată, el vrea ca toți comercianții (printre care sunt - desigur - și speculanții) să îi dea lui o „cotă parte" în schimbul acordării de „licență"!
Ce frapează, dincolo de transformarea „fenomenului Arsenie Boca" într-o sursă de exploatare financiară și emoțională, este că asistăm la un proces tot mai intens - în acest El Dorado al depravării - de nerespectare, în cele mai stranii chipuri, a valorilor și simbolurilor Neamului Românesc!
