Infracțiunile furturilor din locuințe, din ce în ce mai numeroase și extrem de periculoase reprezintă în prezent un fenomen antisocial complex, rezultat al interacțiunii unor factori sociali și individuali și a unor condiții favorizante a căror cunoaștere și explicații solicită eforturi interdisciplinare și instituționale din partea specialiștilor interesați în prevenirea și combaterea acestor manifestări antisociale. Acest tip de furt este o infracțiune cu pericol social ridicat întrucât, pe lângă pagubele pricinuite, lezează grav și relațiile sociale care ocrotesc viața, libertatea și integritatea corporală, dar și sănătatea și moralul victimelor, în special persoanelor în vârstă, care sunt mai vulnerabile.
La începutul lunii iulie a.c., Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a făcut cunoscut că 31 de persoane inculpate sunt cercetate penal. Infractorii, fac parte dintr-o grupare infracțională organizată, cu scopul furturilor din locuințe, bine echipate cu unelte, chei și dispozitive sofisticate de deschidere a geamurilor, ușilor și încuietorilor de orice fel. Majoritatea persoanelor cercetate sunt infractori cu antecedente penale și au acționat în aproape toate județele și orașele țării, printre care și județul Mureș, orașele Târnăveni și Iernut. Membrii grupului aveau roluri bine determinate, constituiți în echipe, pătrundeau în locuințe pe timp de noapte, după un minuțios studiu al caselor și posibilităților de atac, bunurile sustrase fiind în general sume de bani, bijuterii și obiecte de valoare.
Dosarul în cauză a fost instrumentat de către procurori împreună cu lucrători de poliție judiciară din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Constanța - Biroul Investigații Criminale, cu suport tehnic al direcției de Operațiuni Speciale și al lucrătorilor de poliție din orașele pe raza cărora au fost săvârșite numeroase fapte de furt, inclusiv al polițiștilor din Târnăveni, profund implicați în această acțiune, localitate unde au avut loc multe jafuri și spargeri de locuințe. Principalii infractori au fost identificați, aceștia de doar trei luni ieșiți din pușcărie, unul dintre ei din comuna Adămuș, K.F., infractor regidivist deosebit de periculos, și celălalt din Târgu-Mureș, B.R.N, amândoi cu multiple fapte infracționale.
Infractorii în cauză, dibaci și vicleni, profesioniști de profesie, mizau pe faptul că, în disperarea de cauză a victimelor, se pot împăca cu acestea, apelând prin rude sau interpuși la MEDIATOR, returnându-le păgubiților infime sume de bani din cuantumul major al furtului. Victimele hoților, pentru a-și recupera cât de cât ceva din suma de bani sustrasă fac compromisul, acceptă medierea și în cele din urmă, la presiunea mediatorului, împăcarea, hoțul rămânând în acest fel liber, putând fura în continuare (...) perfecționându-și gradul de atenție și acoperirea probelor prin care ar putea fi din nou descoperit în cazul viitoarelor furturi!
Mediatorul, conform legii, trebuie să fie o persoane neutră, corectă și nepărtinitoare, iar scopul medierii este acela de a repara prejudiciul cauzat laturii civile (în condițiile legii) a părții vătămate, fără a-l proteja pe infractor. Oare este așa?! Hoțul nu are bani, nu are casă, mașină, toate sunt puse pe rude, executorul judecătoresc neavând din ce recupera prejudiciul, victima fiind prinsă în această “capcană” cu sau fără voia mediatorului.
Mi-aduc aminte, pe vremea copilăriei mele, hoților dovediți, prinși și condamnați, li se puneau două table pe corp, una în față și cealaltă pe spate, pe care era scris: “Sunt hoț, cine face ca mine, ca mine să pățească”, erau plimbați prin comunitate și prin piețe, în favoarea oprobiului public pe care-l merită acești nemernici.
Ce-i de făcut, stimabililor guvernanți???
