Adunarea Generală a ONU a proclamat, în 1994, ziua de 16 septembrie drept Ziua internațională pentru protecția stratului de ozon, marcând astfel semnarea la 16 septembrie 1987 a Protocolului de la Montreal privind interzicerea substanțelor care diminuează stratul de ozon - aflat în proporție de 90%, în stratosferă, la o distanță între 15 și 30 km de suprafața Pământului. Ozonul este o moleculă de culoare albastră, cu miros puternic. În 10 milioane de molecule de aer, doar 3 sunt de ozon, ceea ce îl face mult mai puțin obișnuit decât alte molecule, cum ar fi oxigenul, care formează aproximativ 2 milioane din fiecare 10 milioane de molecule de aer. În ciuda numărului relativ mic de molecule din atmosferă, ozonul este extrem de important pentru viața de pe Pământ. Moleculele de ozon absorb radiațiile ultraviolete (UVB) care produc atât de multe pagube pe planetă. În atmosferă, ozonul protejează planeta de razele dăunătoare ale soarelui. În apropiere de Pământ, ozonul purifică aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem și hrana pe care o consumăm.
De mult folosit în terapiile medicale, ozonul a demonstrat că este un bactericid, anti-viral și anti-mucegai remarcabil.
* Stratul de ozon a fost descoperit de fizicienii francezi Charles Fabry și Henri Buisson, în 1913.
* Meteorologul britanic G.M.B. Dobson a dezvoltat un spectrofotometru și a înființat stații de monitorizare a ozonului în întreaga lume între 1928 și 1958.
* Stratul de ozon este capabil să absoarbă până la 98% din radiațiile ultraviolete emise de soare, care pot provoca probleme de sănătate atunci când expunerea este prea mare, motiv pentru care stratul de ozon este vital pentru supraviețuirea tuturor formelor de viață de pe planetă.
Radiațiile ultraviolete pot duce la compromiterea sistemului imunitar, cataractă, leziuni genetice și cancer de piele.
* Deși, în concentrații ridicate, radiațiile ultraviolete sunt periculoase, ele sunt totuși necesare, într-o anumită măsură, pentru producerea de vitamina D, care este vitală și pentru sănătatea umană.
* Stratul de ozon a fost deteriorat de substanțele cunoscute sub numele de clorofluorocarburi (CFC), utilizate într-o varietate de produse, cum ar fi spuma izolatoare, solvenți și agenți de răcire. Moleculele din CFC distrug moleculele de ozon în proporție de 1: 100.000, ceea ce le face foarte periculoase pentru stratul de ozon.
* În 1985, în Antarctica, a fost descoperită o “gaură” în stratul de ozon. Nu este, propriu-zis, o gaură, așa cum își imaginează unii, ci se referă la o diminuare cu 60% a ozonului prezent, de obicei, din septembrie până în noiembrie a fiecărui an.
În alte regiuni din lume, stratul de ozon a fost diminuat cu aproximativ 20%.
La nivel mondial, s-au depus eforturi lente, dar susținute, pentru a interzice sau a limita utilizarea CFC-urilor, în încercarea de a opri distrugerea stratului de ozon. Hidrofluorocarburile (HFC) au fost introduse în anii '90 pentru a înlocui CFC-urile din frigidere, aerosoli, aparate de aer condiționat și izolațiile cu spumă, când oamenii de știință au realizat că acestea sunt responsabile pentru creșterea spărturii din stratul de ozon, care protejează Pământul de razele ultraviolete periculoase.
Dacă oamenii încetează să producă substanțe care distrug ozonul, stratul de ozon poate fi capabil să se regenereze până în 2050-2060, spun cercetătorii. (sursa - softschools.com)
