O amplă anchetă privind condițiile de viață ale românilor, realizată de Institutul Național de Statistică (INS), pe un eșantion de aproximativ 10.000 de locuințe din toate județele țării, arată că tot mai mulți români nu reușesc să își achite la timp facturile și că abia fac față cheltuielilor zilnice.
Restanțe la energia electrică, întreținerea locuinței și abonamentul telephonic
Potrivit rezultatelor anchetei INS, aproape două din cinci gospodării (37,6%) suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieții, iar dacă se iau în considerare și cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 80% din totalul gospodăriilor.
Dintre plățile pentru care s-au înregistrat restanțe în cursul anului 2018, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică (55,3%), întreținerea locuinței (50,1%) și abonamentul telefonic (41,7%).
Ponderi reduse s-au înregistrat la restanțele pentru rate la împrumuturi (8,2%), explicabil prin specificul acestor tipuri de plăți care sancționează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum și prin frecvența redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi.
Șomerii, în situația cea mai dificilă
După statutul ocupațional al capului gospodăriei, se observă că gospodăriile de șomeri (categorie de persoane active) se regăsesc în situația cea mai dificilă, ponderea celor care nu și-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 59,5%.
Fenomenul restanțelor este, de asemenea, mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii, și mai ales al celor cu doi adulți și 3 sau mai mulți copii în întreținere (40,2%) sau în cazul gospodăriilor cu un părinte singur cu cel puțin un copil (30,9%).
Doar pentru una din 5 gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depășite destul de ușor, ușor sau chiar foarte ușor.
Printre tipurile de gospodării care fac față cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (47,4%) sau de persoane cu vârsta de peste 65 de ani (44,7%), precum și gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii în întreținere (57,1%).
În această situație, se regăsesc și 59,9% dintre gospodăriile al căror cap are statutul ocupațional de șomer, 52,6% dintre cele conduse de un agricultor și 61,7% din cele conduse de o persoană cu alt statut.
Venituri minime necesare
Estimarea de către gospodării a nivelului minim al veniturilor care le-ar permite acoperirea cheltuielilor curente se află în directă legătură cu gradul în care fac față cheltuielilor impuse de viața de zi cu zi.
Astfel, mai mult de un sfert din gospodării consideră că pot acoperi cheltuielile curente cu un venit bănesc net lunar minim cuprins între 1.001 lei și 2.000 lei, dar trei din cinci gospodării au nevoie de cel puțin 2.000 lei pentru acoperirea cheltuielilor lunare.
Mai mult de o treime din gospodării consideră că venitul necesar acoperirii cheltuielilor curente ar trebui să fie chiar mai mare de 3.000 lei lunar. În general, tendința este de creștere a ponderii gospodăriilor care consideră că au nevoie de un venit tot mai mare pentru a face față cheltuielilor. Aprecierea sub aspect bănesc a nevoilor gospodăriilor demonstrează clar diferențele mari între condițiile de trai ale gospodăriilor din cele două medii de rezidență (rural și urban).
Astfel, dacă în mediul rural aproape 9% dintre gospodării se încadrează în primul interval de venituri (sume de până la 1.000 lei), în mediul urban, această grupă este considerată corespunzătoare într-un procent de aproape 4% din gospodării. Dintre gospodăriile urbane, peste 75% declară că ar avea nevoie pentru cheltuielile curente de sume care depășesc 2.000 lei lunar.
Venituri de până la 2.000 lei sunt considerate necesare acoperirii cheltuielilor curente mai frecvent de către gospodăriile conduse de femei, de cei din grupa de vârstă de peste 65 de ani, de cele cu statutul ocupațional de agricultor, precum și de gospodăriile care nu au în componență copii dependenți.
La împrumuturi, apelează cei din mediul urban
Împrumuturile, ca instrument financiar, sunt folosite de 8% dintre gospodării, iar ele au fost contractate în principal pentru cumpărarea în rate, inclusiv prin leasing, a unor bunuri de tipul autoturismelor, echipamentului tehnic și electronic etc. (53,8%) și plata cheltuielilor pentru îmbunătățirea, repararea, renovarea locuinței (40,7%).
În proporții mult mai mici, gospodăriile au contractat împrumuturi în alte scopuri, cum ar fi datorii, acoperirea unei descoperiri de cont, plata facturilor (24,1%), cheltuieli pentru educație și îngrijirea copiilor (4,1%), achitarea unor cheltuieli legate de sănătate (4,1%) și cheltuieli pentru concedii și timp liber (2,5%).
Împrumuturile sunt mai des utilizate de către gospodăriile din mediul urban (10,2% față de 5,4% la gospodăriile din rural) și de către gospodăriile conduse de bărbați (9,4% față de 4,6% în cazul gospodăriilor conduse de femei). Cumpărarea în rate a unor bunuri, inclusiv prin leasing (autoturisme, echipament tehnic etc.), a fost cel mai frecvent scop al contractării de împrumuturi pentru gospodăriile conduse de salariați (59,5%) și de pensionari (43,0%).
Împrumuturile contractate pentru îmbunătățirea sau repararea locuinței s-au întâlnit cel mai frecvent la gospodăriile conduse de salariați (42,2%), pensionari (40,8%) și agricultori (30,3%).
