- Convorbire cu dr. Marian Pogăcian, directorul Oficiului Fitosanitar Mureș -
- Mai întâi vă rog să ne faceți o scurtă prezentare a instituției
- Oficiul Fitosanitar Mureș este o unitate fără personalitate juridică, aflată în subordinea Autorității Naționale Fitosanitare, care este în coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Avem un personal format din specialiști în număr de 11, din care 10 cu pregătire superioară și unul cu pregătire medie. Din cei 10, 4 sunt doctori în agricultură sau chimie. Este o unitate atipică, comparativ cu celelalte oficii fitosanitare din țară, având cel mai numeros personal, dar suntem și cel mai bine dotați sub aspect material. Suntem o unitate atipică pentru că suntem singurii care avem două laboratoare de chimie și singura care are un laborator de chimie din provincie, acreditat de către RENAR, organismul de afiliere europeană. Avem laboratorul regional de reziduuri din plante și produse vegetale, care are arondate 14 județe pentru controlul acestor reziduuri, plus încă 4 pentru programul național pentru sprijinirea producției de roșii.
- Prin urmare, activitatea dumneavoastră nu se limitează doar în cadrul județului Mureș.
- Avem partea Transilvaniei și o parte din nordul Moldovei. Laboratorul de controlul calității pesticidelor are arondate 8 județe din centrul țării. Aici verificăm atunci când un produs este omologat pentru utilizare în România, el trebuie să respecte, să îndeplinească anumiți parametri fizici și chimici. Noi verificăm dacă acești parametri sunt într-adevăr respectați. Cu alte cuvinte, verificăm dacă ceea ce scrie pe etichetă, ambalaj, fie că-i fiolă sau pliculeț, se regăsește și înăuntru, fizic și chimic. Activitatea principală a Oficiului Fitosanitar se axează pe două mari probleme: una este legată de problemele tehnice, sau, cum spunem noi, compartimentul tehnic, și compartimentul de fitosanitară. În compartimentul tehnic avem în atribuțiile de serviciu verificarea a tot ce înseamnă manipulări de pesticide, adică: cine comercializează, cine utilizează și cine prestează servicii cu produse de protecția plantelor. Acestea sunt niște substanțe cu o toxicitate, sunt produse chimice cu diferite grade de toxicitate a căror utilizare sau manipulare este reglementată prin legi. Noi autorizăm pentru comercializare. Avem certificate de înregistrare pentru cine comercializează produse de protecție a plantelor. Sunt aici niște condiții care trebuie să le îndeplinească, vorbim în primul rând de fitofarmacii, care trebuie să îndeplinească anumite condiții tehnice de spațiu, să aibă personal calificat, condiții specifice pe care acestea trebuie să le îndeplinească, după aceea, producătorii agricoli, în special cei care utilizează produse din fostele grupe 1 și 2 de toxicitate, sau actualele TST, toxice și foarte toxice, care, fiind substanțe deosebit de toxice, este strict reglementată utilizarea lor. De fapt, utilizarea lor, manipularea, comercializare, prestarea de servicii. Noi urmărim nu numai modul lor de utilizare, ci, inclusiv, prin aceste laboratoare, pornim de la producător, cine comercializează, după aceea care sunt depozitele de unde vin, cum s-ar zice, comercianții cu ridicata, de acolo ajung la fitofarmacii. Îi verificăm cum se respectă normele. Noi participăm cu APIA la problemele acestea legate de durata pesticidelor DSMR10, în care verificăm dacă se respectă dozele. În România nu este voie să se utilizeze decât produsele omologate, în dozele și la culturile pentru care au fost omologate. Verificăm calitatea lor și după aceea verificarea finală, la produsul final, fie că sunt fructe, legume, cereale, le verificăm prin laboratorul de reziduuri dacă se respectă legislația.
- Ce se întâmplă în cazul depășirii limitelor maxim admise?
- Există o limită maxim admisă pe care nu avem voie să o depășim. Acolo unde apar, sunt procese de interzicere la comercializare și măsuri specifice pe care le luăm împotriva celor care nu respectă legislația. Deci, asta, legat de compartimentul tehnic. De asemenea, în acest compartiment tehnic este un laborator de diagnoză/prognoză și avertizare. Acolo avem oameni specializați, capabili să determine agentul de dăunare, fie că este o boală, o buruiană. La solicitare, suntem pregătiți să determinăm agentul de dăunare, după aceea, să îndrumăm sau să prescriem măsuri de combatere a lor. După determinare, având și stații meteo, pe baza condițiilor climatice, a experienței pe care o avem din anii trecuți, pe baza biologiei, a cunoașterii biologiei dăunătorilor, acești agenți de dăunare, în primul rând, aici ne referim la boli și dăunători, emitem buletine de avertizare. S-au întrunit condițiile pentru apariția următorului agent de boală sau dăunător pe care în intervalul următor se execută tratamente de combatere cu produsele omologate și dozele care sunt ele stabilite. Tratamentele în câmp se fac după avertizarea noastră, conform legii, dar nu se prea respectă. În vest, de exemplu, nu se poate face un tratament fără să apară mai întâi buletinul de avertizare și cu produsele care se utilizează pentru combaterea dăunătorilor. Și la noi legislația prevede acest lucru, dar, deocamdată, mai avem până o aplicăm în totalitate.
- Ce înseamnă de fapt compartimentul de carantină fitosanitară?
- Avem la O.F.M. compartimentul de carantină fitosanitară. Este un compartiment specific unităților fitosanitare. În țară sunt anumite boli, anumiți dăunători, a căror prezență pe anumite plante, specii de plante, este strict reglementat. Aici trebuie să facem o distincție între circulația intracomunitară, care este în interiorul UE și unde circulă anumite specii, cu pașaport fitosanitar, sau cu circulația extracomunitară, care vin cu certificate de calitate. Emitem certificate de calitate dacă efectuăm controale. Atunci când controlul vamal și controlul fitosanitar se fac la destinație, personalul face controlul vamal și fitosanitar pentru anumite specii și anumiți dăunători. De asemenea, emitem certificate de calitate, sau, împreună cu inspectoratul de semințe sau de pașapoarte fitosanitare, pentru anumite specii de plante sau dăunători. Sunt probleme strict specifice, vreau doar să evidențiez că nu se circulă așa cum se poate considera, că se circulă fără niciun discernământ. Sunt anumiți dăunători sau boli pe care le urmărim în mod special. Asta este legislația la intrarea noastră în UE. Ne-am luat niște angajamente, pe care respectăm. Lege a fost și înainte, dar UE este una, când este legată de protecția plantelor, de aplicarea principiilor unei utilizări durabile a pesticidelor pentru agricultură durabilă, este de departe cea mai strictă din întreaga lume. Deci, consider că pentru noi este un lucru benefic, pentru că, până la urmă, trebuie să protejăm mediul, sănătatea, și aceste reglementări, chiar dacă uneori nu ne plac, fiind mai stricte, ele sunt utile, necesare pentru că noi trebuie să păstrăm mediul de agricultură durabilă. Acesta este termenul de câteva mii de ani și mai trebuie să se păstreze solul acesta, care ne suportă pe toți, încă mii de ani de acum înainte.
- Mai nou, în legătură cu planta ambrozia, s-au introdus reglementări mai severe. Ce este de fapt această plantă?
- În legătură cu ambrozia. Este o buruiană anuală, cu capacitate deosebită de înmulțire. Ea nu face obiectul activității noastre, în mod special, al protecției plantelor, al Oficiului Fitosanitar, deoarece, în terenurile agricole care se constituie obiectul nostru de lucru, nu se regăsește. Deci, este o buruiană relativ ușor de combătut și nu se înmulțește, dacă nu este sursă de înmulțire. În termeni agricoli, nu este. În schimb, este o mare problemă pe terenurile nelucrate, intravilane și multe terenuri care țin de domeniul public. Mă refer aici la căi de comunicație, fie că ele sunt șosele, căi ferate, fie că sunt albii de râuri, sunt terenuri intravilane, rămase pârloage, deci terenuri nelucrate. Problema este că această buruiană, având o capacitate foarte mare de înmulțire, produce peste un miliard de grăunciori de polen, într-un singur an, o singură plantă. Sigur că atunci când este vorba de suprafețe mari, arii sau hectare de teren, la o adiere a vântului, se duce un nor de polen peste localitate. Acest polen are un potențial alergen deosebit de ridicat și creează probleme. Din această cauză, a efectelor negative pe care le cauzează polenul, au fost luate măsuri stricte de limitare a răspândirii și de combatere a acestei buruieni-problemă. În acest sens a apărut și o lege. Legea nr. 62 din 2018, privind combaterea buruienii de ambrozia.
Combaterea și evidențierea terenurilor unde se află ambrozia revine deținătorilor terenurilor, în special, administrațiilor unităților administrativ-teritoriale locale, deci, la nivelul comunelor, orașelor, agenților agricoli, specialiștilor agricoli sau alte persoane, desemnate de către primari sau unități administrative, trebuie să identifice și să trimită Direcțiilor Agricole / Oficiilor Fitosanitare situația terenurilor infestate și cu deținătorii terenurilor.
- Să înțelegem că problema cade în sarcina administrațiilor locale.
- Așa este. Sunt prevăzute și amenzi destul de mari în constatarea și emiterea acelor, mai întâi avertismente, și ulterior amenzi. Se întocmesc de către personalul direcțiilor agricole, Garda de Mediu și DSP - Direcția de Sănătate Publică. Unitățile de oficii sanitare suntem implicate, în sensul că putem veni cu niște soluții tehnice, viabile acestor unități administrative, care trebuie să ia măsuri și, până la urmă, trebuie să ia măsuri proprietarul de teren. Problema la această buruiană este că e deosebit de virulentă prin acest atac cu polen și capacitatea aceasta mare de înmulțire, în plus, viabilitatea seminței în sol, care poate fi de 20-30 de ani. Ne-am infestat noi acum terenul, iar drept consecință, copiii sau nepoții noștri vor avea probleme. De aceea a apărut legea cu măsurile restrictive și de sancționare a celor care nu respectă legea, pentru că potențialul acesta de alergen este deosebit și creează probleme de sănătate pentru populație. Noi ne-am obișnuit, oarecum, ca statul să vină să facă ceea ce este de făcut. Nu statul trebuie să vină, să facă o erbicidare, ci fiecare deținător de teren. Cu Administrația Drumurilor și Regia Căilor Ferate sau altele este o altă problemă. Deținătorul de teren trebuie să-și facă treaba. Există posibilități de combatere a buruienilor, și acum se pune problema: noi suntem cei care putem oferi soluții tehnice. Vrei să dispară complet tot ce-i vegetație și să nu mai crească nimic, de exemplu, pe căile ferate? Se poate face treaba asta, sunt produse omologate pentru treaba asta, pe care le putem folosi. Pe drumuri sau terenuri părăsite sau în parcări, în locuri de depozitare, putem oferi soluții ca să nu mai crească niciun fel de specii de ierburi. Sunt alte locuri în care, fiind o buruiană dicotilă, să se facă tratamente chimice și această buruiană să dispară și să rămână iarba, tot ce înseamnă graminee. Există mai multe variante, depinde cine și pentru ce se dorește să se facă. La această lege privind ambrozia, au apărut și normele metodologice de aplicare prin HG 707 din 2018.
