În cadrul unui proiect cu finanțare europeană, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a realizat, pe un eșantion de 1.040 de persoane, un sondaj național privind nivelul discriminării în România și percepțiile actuale asupra infracțiunilor motivate de ură.
Potrivit cercetării întreprinse de CNCD, majoritatea populației (71%) percepe fenomenul discriminării ca fiind o problemă ce se manifestă cu o frecvență ridicată în societatea noastră: o treime din respondenți cunosc fenomenul din experiență directă, dar există și o percepție indirectă, mediate de televiziune, internet, familie, prieteni și rețelele de socializare.
Autorii au identificat teama de diferență, care se manifestă într-un nivel ridicat de neîncredere, mai ales în homosexuali (74%), romi (72%), imigranți (69%), musulmani (68%), persoane cu HIV SIDA (58%), persoane de altă religie (58%), maghiari (53%) și evrei (46%).
„Cifrele ne arată că discriminarea în România este preponderent definită de homofobie, dar există și nuanțe semnificative de xenofobie, șovinism și antisemitism. Aproape jumătate dintre români (46%) cred că sunt superiori altora, deși nu sunt perfecți, ceea ce din nou indică un etnocentrism limitativ și închis, marcat de teama față de diferență. Mai mult de 2/3 dintre români nu sunt de acord cu căsătoria între homosexuali, iar 60% sunt în dezacord cu ideea parteneriatului civil. Peste 60% din români îi consideră pe musulmani ca fiind potențial periculoși, iar 52% cred că imigranții ar trebui opriți la granițele Europei. Frica de diferență apare și când e vorba de persoanele cu dizabilități, 51% din respondenți considerând că acestea trebuie internate în instituții speciale", se arată în document.
Un alt motiv de îngrijorare pentru CNCD îl reprezintă naționalismul, văzut „ca o mișcare necesară pentru România de aproape jumătate dintre români", la care se adaugă „neîncrederea în străinii care critică România" (confirmată de 50% dintre respondenți).
„Cifrele ne arată faptul că orizontul de așteptare pentru discursul urii este marcat de frici și prejudecăți serioase față de tot ceea ce nu e românul tipic ortodox, heterosexual și naționalist, ceea ce ne indică un teren extrem de fertil pentru o priză serioasă a discursului urii și a negării valorilor liberale clasice", au constatat autorii Raportului.
Potrivit sondajului, marea majoritate (65%) consideră că în ultimii 56 de ani, discursul urii a crescut în România, „ceea ce sugerează mai degrabă o involuție sau o depărtare față de valorile liberale europene asumate în cadrul UE", iar școala, guvernul și biserica ar trebui să se implice mai mult pentru a opri discursul urii în societate.
În proporție de 70%, respondenții cred că persoanele care practică discursul urii ar trebui pedepsite prin avertisment (54%), amendă (30%) și închisoare (12%). Printre infracțiunile motivate de ura față de alte persoane (pe unul din criteriile: etnic, rasă, religie, orientare sexuală sau politică) se numără: agresiunea verbală (76%), agresiunea fizică (62%), amenințarea (53%) și încălcarea sau distrugerea de proprietate (52%). În situația în care ar fi victima unei infracțiuni motivate de ură, 88% dintre români spun că ar raporta acest incident instituțiilor abilitate, dar, pe de altă parte, numai 18% susțin că ar fi fost victima unei astfel de infracțiuni.
În ce privește principalii promotori ai discursului urii în România, aceștia sunt, potrivit sondajului, oamenii obișnuiți (23%), conducătorii/politicienii/parlamentarii (21%) și mass-media (7%).
„Fenomenul discriminării este unul prezent și consistent în România. Frica de alteritate, intoleranța față de diferența bazată pe orientarea sexuală, sănătate, religie, limbă sunt realități incontestabile care fac ca orizontul de receptare a discursului urii să fie unul fertil. De altfel, discursul urii face parte din cotidian, iar tendința recentă este una de creștere, printre principalii promotori fiind politicienii și presa", conchid autorii Raportului.
În aceste condiții, CNCD propune campanii de informare, cursuri speciale la orele de educație civică din școli, un pact transpartinic de reținere de la promovarea discriminării și a discursului urii în spațiul public, precum și modificarea legislației privind pedepsirea discriminării și discursului bazat pe ură.
Organizația condusă de Asztalos Csaba va încheia / reînnoi protocoale cu Academia de Poliție/ISOP, Școala Națională de Jandarmerie și Institutul Național al Magistraturii. În cadrul proiectului, care se desfășoară în perioada 1 octombrie 2018 - 30 iunie 2020, sunt organizate cursuri de formare pentru persoanele direct implicate în procesul de înregistrare și raportare a infracțiunilor motivate de ură - magistrați, polițiști și jandarmi.
Proiectul beneficiază de un buget total de 242.840 de euro.
…Altă întrebare?
