Majoritatea oamenilor elimină ghinda din alimentație, dar au fost de mult timp o sursă importantă de nutrienți în culturile umane. În America de Nord au reprezentat mult timp un aliment de bază și a rămas în unele părți ale lumii, fiindcă ele sunt bogate în anumite substanțe nutritive esențiale. Prin pădurile europene se găsește o ghindă mai dulce. Soiurile cu nutrienții cei mai bogați sunt ghinda verde, ghinda de stejar roșu și ghinda de stejar alb.Majoritatea au o compoziție bogată în carbohidrați, grăsimi și apă. În privința grăsimilor, majoritatea sunt mononesaturate. Există și minerale precum potasiu, fier, calciu și magneziu, în plus față de vitaminele B și proteine. Sunt bogate în antioxidanți, au efect mineralizant, antianemic. Cafeaua din ghindă este bună când ai episoade diareice.
Cum se consumă ghindele. Ghindele pot deveni comestibile dacă sunt tratate fie cu apă fierbinte, fie cu apă rece. Pentru început, trebuie acoperite ghindele recoltate, eventual, înghețate, pentru a se lua ușor coaja lor. Procedeul va distruge larvele de țesut care ar putea fi prezente. Apoi se deshidratează timp de 2-3 ore, și ghinda poate fi scoasă din carcasă cu ușurință.
Procesul cu apă caldă: Umpleți oala cu ghinde, nu mai mult de 1/3 din vas. Se toarnă apă în vas 2/3 și se aduce la fierbere. Apa va deveni maro, când ghindele sunt fierte. Scoateți apa și reumpleți vasul cu apă proaspătă. Repetați procesul de fierbere și de spargere de cel puțin 3-4 ori pentru a-și pierde gustul amar. Pentru unele ghinde, acest lucru poate dura 8-10 runde de fierbere.
