În ultimii ani, criza alimentară se agravează în multe țări și regiuni ale globului. Raportul Global cu privire la Criza Alimentației evidențiază o situație de ansamblu a amploarei și severității a lipsei acute a alimentelor și malnutriției în 51 de țări și teritorii, în primul rând în 26 de zone aflate într-o situație critică. La Roma, comisarul Neven Mimica a prezentat un raport împreună cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și cu Programul Națiunilor Unite de Alimentație Globală (WFP) la care au participat reprezentanți din 50 de țări. În Raport s-a prezentat situația gravă din zonele și țările în care problema alimentației este critică, deci trebuie ajutate să poată asigura hrana populației.
Pentru a implementa această strategie pe termen lung, “Uniunea Europeană susține măsurile de a îmbunătăți siguranța alimentațiilor și a nutriției și agricultura sustenabilă în 60 de țări partenere, oferind fonduri în valoare de aproximativ 8,5 miliarde de euro între anii 2014-2020. La cele patru crize majore de foamete din 2017 în mod particular, Uniunea Europeană a contribuit cu peste 1 miliard de euro”.
Previziunile specialiștilor încep să se adeverească în privința crizei alimentare. În America Latină și în Caraibe, pentru al treilea an consecutiv foametea a devenit o problemă gravă care afectează 39,3 milioane de persoane, reprezentând 6,1% din populația regiunii, avertizează Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) într-un raport. În Venezuela, unde 600.000 de oameni suferă de malnutriției între anii 2014-2017, anunța ONU pentru Alimentației și Agricultură. Cifra este menționată în Raportul “Panorama securității alimentare și nutriționale în America Latină și Caraibe din 2018, elaborat împreună cu Organizația Panamericană a Sănătății (OPS), Unicef și Programul Alimentar Mondial”.
Interesant e că studiul evidențiază că obezitatea este o mare amenițare nutrițională în America Latină, unde anual numărul obezilor crește cu 3,6 milioane, iar obezii depășesc numărul de 250 de milioane de persoane, fiind de peste 60% din populația regiunii. Grav e faptul că 7,3% sunt copii cu vârste sub 5 ani, în timp ce media mondială este de 5,6%. “În fiecare an înregistrăm 3,6 milioane de obezi în plus în această regiune... situația este îngrijorătoare”, a declarat Julio Berdegue, reprezentantul regional al FAO.
“Thomson Reuters Fundațion, atrage atenția că, dacă s-ar schimba obiceiurile alimentare și ar consuma mai multe legume și fructe și mai puține cereale și carne s-ar putea face economii consistente la apă și ar fi reduse emisiile de gaze cu efect de seră care contribuie la creșterea temperaturilor pe glob”. De altfel, între criza alimentară și criza apei există o strânsă legătură. Specialiștii în domeniu declară că până în 2025 criza apei va afecta o mare parte a globului, iar seceta va aduce după sine o criză alimentară foarte mare. Banca Mondială, într-un raport publicat în 2015, arată că încălzirea climatică va agrava dramatic sărăcia pe glob, recoltele agricole vor fi primele afectate, ceea ce va amenința securitatea alimentară a sute de milioane de persoane. “Vor exista doi poli ai lumii în funcție de această resursă vitală, zone bogate (Brazilia, Canada, Alaska, Rusia) și zone cu mari probleme (India, Orientul Mijlociu, o mare parte din Africa)”.
Raportul mai arată că în viitorul nu prea îndepărtat “crizele alimentare vor deveni din ce în ce mai acute, mai persistente și mai complexe. Printre cauzele principale pentru severitatea nesiguranței alimentare se află conflictele, evenimentele climatice extreme și prețurile excesive ale alimentelor - toți acești factori acționând împreună”.
Noul raport, coordonat de Rețeaua de Informații cu privire la Siguranța Alimentară și compilat în cooperare cu cercetătorii Centrului de Cercetare UE, FAO, UNICEF și WFP, “identifică regiuni și țări în care situația este gravă și unde asistența ar trebui prioritizată pentru a eradica diferențele dintre operațiunile de urgență și cele de dezvoltare. Mai mult, această ofertă este o ofertă cu scopul de a îmbunătăți reziliența la astfel de situații.”
România, cu toate că dispune de o suprafață agricolă cultivabilă care ar putea asigura hrana a 80 de milioane de oameni, importă cea mai mare parte a alimentelor consumate de români. Rezultatul e că deficitul comercial este negativ, importurile depășind cu câteva miliarde de euro exporturile, diminuând serios veniturile la bugetul țării și sumele alocate pentru investiții importante între care construcția de autostrăzi, șosele rapide, spitale și școli.
În ultimii ani, criza alimentară se agravează în multe țări și regiuni ale globului. Raportul Global cu privire la Criza Alimentației evidențiază o situație de ansamblu a amploarei și severității a lipsei acute a alimentelor și malnutriției în 51 de țări și teritorii, în primul rând în 26 de zone aflate într-o situație critică. La Roma, comisarul Neven Mimica a prezentat un raport împreună cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și cu Programul Națiunilor Unite de Alimentație Globală (WFP) la care au participat reprezentanți din 50 de țări. În Raport s-a prezentat situația gravă din zonele și țările în care problema alimentației este critică, deci trebuie ajutate să poată asigura hrana populației.
Pentru a implementa această strategie pe termen lung, “Uniunea Europeană susține măsurile de a îmbunătăți siguranța alimentațiilor și a nutriției și agricultura sustenabilă în 60 de țări partenere, oferind fonduri în valoare de aproximativ 8,5 miliarde de euro între anii 2014-2020. La cele patru crize majore de foamete din 2017 în mod particular, Uniunea Europeană a contribuit cu peste 1 miliard de euro”.
Previziunile specialiștilor încep să se adeverească în privința crizei alimentare. În America Latină și în Caraibe, pentru al treilea an consecutiv foametea a devenit o problemă gravă care afectează 39,3 milioane de persoane, reprezentând 6,1% din populația regiunii, avertizează Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) într-un raport. În Venezuela, unde 600.000 de oameni suferă de malnutriției între anii 2014-2017, anunța ONU pentru Alimentației și Agricultură. Cifra este menționată în Raportul “Panorama securității alimentare și nutriționale în America Latină și Caraibe din 2018, elaborat împreună cu Organizația Panamericană a Sănătății (OPS), Unicef și Programul Alimentar Mondial”.
Interesant e că studiul evidențiază că obezitatea este o mare amenițare nutrițională în America Latină, unde anual numărul obezilor crește cu 3,6 milioane, iar obezii depășesc numărul de 250 de milioane de persoane, fiind de peste 60% din populația regiunii. Grav e faptul că 7,3% sunt copii cu vârste sub 5 ani, în timp ce media mondială este de 5,6%. “În fiecare an înregistrăm 3,6 milioane de obezi în plus în această regiune... situația este îngrijorătoare”, a declarat Julio Berdegue, reprezentantul regional al FAO.
“Thomson Reuters Fundațion, atrage atenția că, dacă s-ar schimba obiceiurile alimentare și ar consuma mai multe legume și fructe și mai puține cereale și carne s-ar putea face economii consistente la apă și ar fi reduse emisiile de gaze cu efect de seră care contribuie la creșterea temperaturilor pe glob”. De altfel, între criza alimentară și criza apei există o strânsă legătură. Specialiștii în domeniu declară că până în 2025 criza apei va afecta o mare parte a globului, iar seceta va aduce după sine o criză alimentară foarte mare. Banca Mondială, într-un raport publicat în 2015, arată că încălzirea climatică va agrava dramatic sărăcia pe glob, recoltele agricole vor fi primele afectate, ceea ce va amenința securitatea alimentară a sute de milioane de persoane. “Vor exista doi poli ai lumii în funcție de această resursă vitală, zone bogate (Brazilia, Canada, Alaska, Rusia) și zone cu mari probleme (India, Orientul Mijlociu, o mare parte din Africa)”.
Raportul mai arată că în viitorul nu prea îndepărtat “crizele alimentare vor deveni din ce în ce mai acute, mai persistente și mai complexe. Printre cauzele principale pentru severitatea nesiguranței alimentare se află conflictele, evenimentele climatice extreme și prețurile excesive ale alimentelor - toți acești factori acționând împreună”.
Noul raport, coordonat de Rețeaua de Informații cu privire la Siguranța Alimentară și compilat în cooperare cu cercetătorii Centrului de Cercetare UE, FAO, UNICEF și WFP, “identifică regiuni și țări în care situația este gravă și unde asistența ar trebui prioritizată pentru a eradica diferențele dintre operațiunile de urgență și cele de dezvoltare. Mai mult, această ofertă este o ofertă cu scopul de a îmbunătăți reziliența la astfel de situații.”
România, cu toate că dispune de o suprafață agricolă cultivabilă care ar putea asigura hrana a 80 de milioane de oameni, importă cea mai mare parte a alimentelor consumate de români. Rezultatul e că deficitul comercial este negativ, importurile depășind cu câteva miliarde de euro exporturile, diminuând serios veniturile la bugetul țării și sumele alocate pentru investiții importante între care construcția de autostrăzi, șosele rapide, spitale și școli.
