Nobel, celebrul inventator al dinamitei, caută un om serios, de caracter, fără patima banului.
Îi fu recomandat un inginer tânăr, care se afla în mari dificultăți materiale. - Să vină mâine la dejun, zise Nobel. Inginerul a fost punctual. S-au așezat la masă, iar Nobel începu o discuție în care declara război credinței. Inginerul îngălbeni; el avea credință și se simțea jignit în convingerile sale. Nobel îi observă tulburarea și-și dublă atacul. Inginerul simțea că se sufocă. Își spuse părerea: îl contrazise pe adversar, îl combătu, răspunse, se apăra. Își vedea năruite speranțele. Convorbirea lui lua o turnură dramatică. De ce îl chemase? Să-și bată joc de el? La un moment dat, Nobel începu să râdă în hohote, întinzând adversarului său, prietenește, mâna:
- Îmi place, zise. Ai venit să-mi ceri un serviciu și, în loc să mă măgulești, îmi ții piept. Foarte bine. Credința dumitale a fost mai mare decât interesul. Te angajez!
sursa: delaomlaom.ro.
