România s-a schimbat în aceste trei decenii și, în general, aș numi rezultatul pozitiv, deși aspectele negative ale schimbării nu pot fi ignorate, a declarat fostul președinte Ion Iliescu într-un interviu pentru agenția rusă de presă TASS, întrebat cum vede România la trei decenii de la revoluția din 1989 și dacă transformările care au avut loc răspund așteptărilor sale.
“Am susținut un model economic mixt - o economie socială de piață. Viața a decretat altfel. După 1996, consensul intern în România a fost distrus și privatizarea accelerată (a proprietății statului) a început pentru aproape nimic. Acesta este un proces despre care rămân amintiri destul de neplăcute și în Rusia. Terapia de șoc, de care nicio țară din Europa de Est nu a scăpat, a fost un adevărat dezastru. Unii s-au trezit mai repede și au reușit să remedieze ceva, alții cred în continuare că șocul economic din România a fost prea slab. Până la urmă, avem democrație, libertatea de opinie este garantată!”, a spus primul președinte al României post-comuniste în acest rar interviu solicitat și acordat corespondentului agenției ruse de presă la București, Nikolai Morozov, în contextul în care România se pregătește să sărbătorească a 30-a aniversare a revoluției din decembrie 1989.
După prăbușirea URSS și a Iugoslaviei, liderii occidental și-au dat seama că este periculos să lase fostele țări socialiste în afara procesului de integrare europeană. Cu un anumit preț și în anumite condiții, aceștia au deschis piața Europei de Vest către Europa de Est. Din păcate, acum UE înseamnă doar o piață, o zonă de liber schimb, unde aspectele sociale sunt marginalizate și inegalitatea crește. Prin urmare, UE trebuie să revină la rădăcinile sale, de această dată împreună cu Europa de Est, având în vedere caracteristicile sale - criza de identitate și moștenirea comunistă, este de părere Ion Iliescu.
În opinia sa, procesul de transformare a României este departe de a fi finalizat, iar conținutul viitoarelor modificări depinde de noile generații. Viața îi va face pe tineri să se maturizeze, să abandoneze individualismul nestăpânit pe care îl promovează acum și să realizeze că amenințările moderne nu pot fi respinse decât în mod colectiv și că acest lucru este imposibil fără stat și fără democrație. “Îmi este greu să înțeleg cum, la trei decenii de la revoluție, jumătate din tineretul român poate fi de acord cu regimul totalitar al unei mâini ferme, să creadă că acest lucru va rezolva problemele prezentate de slăbiciunea unui stat care și-a pierdut caracterul social. Noi știm că totalitarismul nu este o parte a soluției, ci o parte a problemei. Nu aș dori ca tinerii de astăzi să fie nevoiți să învețe acest lucru din propria lor experiență”, a spus Iliescu.
Alături de evidenta orientare pro-occidentală a României, ați susținut întotdeauna relații normale cu Rusia. Cu toate acestea, evenimentele au mers altfel. Cum evaluați starea actuală a relațiilor bilaterale și cum ar trebui să arate aceste relații în mod normal? - l-a întrebat corespondentul rus pe fostul președinte român.
“Relațiile dintre România și Rusia după niciun criteriu nu pot fi numite în prezent normale și satisfăcătoare”, a răspuns acesta, continuând: “Vreau să remarc că viața în apropierea unui imperiu nu este niciodată confortabilă pentru țări precum România și nu toate amintirile istorice sunt foarte plăcute. Dar cea mai mare greșeală ar fi să absolutizezi aceste amintiri neplăcute și să nu găsești nimic bun în trecut. În esență, aceasta înseamnă un mecanism de veto față de orice încercare de normalizare a relațiilor. În cazul nostru, motivul acestui veto este rezerva de aur. Da, aceasta este o problemă nerezolvată și, prin urmare, am fost de acord cu președintele Vladimir
Putin pentru a crea un mecanism de discuții pe acest subiect și am transmis problema istoricilor. Din păcate, a revenit la politică”.
Potrivit fostului președinte român, în esență, “relațiile sunt bune atunci când vrem să fie bune”. Deocamdată în România “nu există nevoia de relații bune cu Rusia”. Această nevoie există în Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia și chiar și în țările baltice, țări care pot avea mult mai multe pretenții față de Rusia, având în vedere trecutul comun, este de părere Iliescu. “Dar, deoarece este nevoie de o relație normală, istoria nu mai este folosită ca instrument de veto acolo. Și nu cred că aceste țări au devenit membri mai puțin responsabili ai NATO sau ai UE. Doar că politica externă a României trăiește în prezent un moment prost, îi lipsesc perspectiva și imaginația. Sper că politicienii români vor înțelege că normalizarea relațiilor cu Rusia, pe lângă schimburile comerciale și culturale, va extinde capacitatea României de a participa la rezolvarea problemelor în țările vecine, între care Moldova și Ucraina, unde, în mod natural, are interese”, a spus politicianul.
Acesta a explicat în continuare: “Normalitatea în relațiile româno-ruse este respectul reciproc, recunoașterea intereselor legitime ale celeilalte părți, dacă acestea sunt în limitele permise de comunitatea internațională. Nu sunt convins că sancțiunile unilaterale vor aduce rezultate. Iar dacă ele sunt doar demonstrative, ca să nu ne reproșăm că nu facem nimic împotriva Rusiei, atunci acesta este cinism, de care nu avem nevoie în această situație internațională vagă, când ordinea postbelică, instituțiile și tratatele sunt zguduite sau ignorate. Sper personal că Rusia, cu tradiția sa diplomatică, nu va ceda, la rândul ei, tentației de a revizui tratatele care nu au permis transformarea războiului rece într-unul cald, cu consecințe apocaliptice”.
Întrebat despre criza societății liberale și apariția tendințelor suverane, Iliescu a opinat că suveranitatea este doar o scurtătură care are scopul de a-i demoniza pe cei care pledează pentru independența națiunilor. “Nu se poate uniformiza planeta, nu pot fi distruse identitățile naționale și culturale, ar însemna că nu am învățat nicio lecție din trecut”, a spus el.
Referitor la globalizare și drumul pe care ar trebui să meargă România din acest punct de vedere, Iliescu a punctat că globalizarea are atât aspecte pozitive, cât și negative. “Cred, totuși, că acest proces ar trebui dezvoltat în conformitate cu anumite reguli, al căror accent ar trebui pus pe aspecte sociale. Motorul de creștere al economiei românești este astăzi tocmai globalizarea - datorită companiilor multinaționale. Din păcate, prea puțin din profiturile obținute rămâne în țară pentru dezvoltarea părții românești de producție și creșterea bunăstării generale. Acest mecanism transformă cu siguranță globalizarea într-un dușman al nostru! Deci nu ar trebui să acuzăm procesul în sine, ci pe cei care abuzează de el. Iar aplicarea măsurilor protecționiste nu creează decât probleme suplimentare, după cum au aflat recent Statele Unite, care poartă un război comercial cu China”.
Întrebat cum vede viitorul PSD, al cărui președinte de onoare este, Iliescu a spus: “Nu este un secret faptul că relațiile mele cu partidul s-au răcit în ultimii ani. Motivul este în valori, în principii. Din păcate, nici măcar partidul nu înțelege de ce România a ieșit din comunism la stânga în loc să meargă la dreapta, ca alte țări foste socialiste. Doar politicienii de dreapta, de exemplu din Ungaria sau Polonia, aveau accente sociale puternice, care nu numai că nu au dispărut, dar s-au intensificat. În România, politica socială s-a stins, iar liberalismul economic adoptă forme cu adevărat extremiste. Încercând să se «reformeze» și să devină «un partid de stânga european», PSD s-a deplasat spre centru, iar alte partide mari și mici au mers spre dreapta și chiar spre flancul de extremă dreapta. După aderarea României la UE, mulți foști alegători PSD au plecat în Occident și votează acum pentru partidele de dreapta”.
“Cel mai rău lucru este însă că Partidul Social Democrat funcționează acum nu ideologic, ci doar ca instrument al puterii. Cred că viața va face ca Partidul Social Democrat să revină la ideologie, să-și consolideze democrația internă și să își restabilească electoratul, pe baza structurilor sociale actuale. România, la fel ca țările din Europa de Est în general, nu își poate permite să abandoneze politica de stânga”, a spus Iliescu.
Jurnalistul TASS a abordat și polemica cu privire la evenimentele din decembrie 1989, prin care se cere «adevărul despre revoluție» și care a ajuns în sălile de judecată, Iliescu însuși și o serie de asociați ai săi fiind acuzați de “crimă împotriva umanității. Întrebat cum evaluează această abordare particulară a istoriei, Ion Iliescu a răspuns:
“Adevărul despre revoluție este simplu și toată lumea îl cunoaște: măsurile de austeritate din anii 1980 au dus la o nemulțumire crescută în societate, care a dus la o răscoală aprinsă în decembrie 1989 și a devenit apoi o revoluție. Adevărul despre revoluție include, totodată, și incapacitatea societății românești de a crea o alternativă politică și civilă, ca în Polonia, Ungaria sau Cehoslovacia, care ar asigura o tranziție pașnică la democrație”.
“Așa-numita cauză a revoluției este un set absurd de fapte care nu dovedesc în general nimic, dar care pot fi folosite în scopuri politice pentru uz intern. Conceptul de «crimă împotriva umanității», de care sunt acuzat, este invenția unui român, este recunoscut de Parlamentul European, dar este inclus doar în legislația României, unde nimeni nu știe ce conținut să-i atribuie.
Ion Iliescu se referă la juristul român Vespasian Pellu (născut în 1897 la București, decedat în 1960 la New York), care, între cele două războaie mondiale, a dezvoltat ideea procedurilor penale internaționale împotriva șefilor de stat condamnați pentru crime împotriva umanității, prin crearea unui tribunal internațional special - explică TASS.
“Principalele probleme ale României - întârziere economică, sărăcie, polarizare socială - nu pot fi rezolvate cu ajutorul unor acuzații fanteziste și cazuri fabricate. Revoluția română a fost o manifestare a demnității naționale. Poporul a dorit atunci libertate, democrație și respect pentru munca sa, același lucru pe care și-l dorește și astăzi. Unii, însă, uită cum s-a produs explozia socială din 1989, iar astăzi urmează calea trasată de politicieni vinovați de suferința poporului român. Acest lucru este greșit. Negarea istoriei, manipularea ei ne va conduce tot acolo, dacă nu suntem atenți și nu vom aborda lucrurile cu responsabilitate”, atrage atenția fostul președinte.
Numele lui Ion Iliescu este asociat cu democratizarea vieții politice și publice din țară, apariția unei economii de piață și a proprietății private, primii pași spre integrarea în UE și intrarea în NATO. Astăzi, Iliescu are 89 de ani, este internat în mod regulat pentru o afecțiune cardiovasculară. Fostul președinte practic nu iese pe stradă (la recentele alegeri prezidențiale urna a fost adusă la el acasă) și nu acordă interviuri. Pentru corespondentul TASS, Iliescu a făcut o excepție, scrie agenția rusă de presă TASS în preambulul interviului publicat pe 5 decembrie.
