* “Suntem iubiți de o ființă imaterială și atotputernică. Această ființă este accesibilă celor credincioși. Trebuie să-l iubim mai mult decât orice ființă. Și noi, de asemenea, trebuie să ne iubim unul pe altul... creștinismul oferă omenirii cea mai înaltă formă de moralitate ”
***
* “Rugăciunea este o înălțare a sufletului către Dumnezeu, asemenea unui act de dragoste și de adorare către cel care este izvorul minunii numit viață. Rugăciunea reprezintă, de fapt, efortul omului de a intra în comuniune cu o ființă nevăzută, a tot ceea ce există - înțelepciune supremă, forță și frumusețe, Tată și Mântuitor al fiecăruia dintre noi. Departe de a fi o simplă recitare de formule, adevărata rugăciune este o stare mistică în care conștiința se absoarbe în Dumnezeu. Această stare nu este de natură intelectuală. Oamenii simpli îl simt pe Dumnezeu în mod tot atât de natural cum simt căldura soarelui sau parfumul unei flori. Dar Dumnezeu, care este accesibil celui care știe să iubească, rămâne ascuns celui care nu reușește să-L înțeleagă”.
***
* “Cum trebuie să ne rugăm? Tehnica rugăciunii am învățat-o de la misticii creștini, începând cu Sf. Pavel până la Sf. Benedict, precum și de la mulțimea apostolilor necunoscuți, care de 20 de veacuri au inițiat popoarele Apusului în tainele trăirii vieții religioase. Dumnezeul lui Platon era inacceptabil în măreția lui. Cel al lui Epictet se confunda cu sufletul lucrurilor. Iehova era un despot oriental care inspira teroare și nicidecum dragoste. Dimpotrivă, Creștinismul L-a apropiat pe Dumnezeu omului, i-a dat o înfățișare. A făcut din El tatăl nostru, fratele nostru, Mântuitorul nostru.
Pentru a ajunge la Dumnezeu, nu mai sunt necesare ceremonii și sacrificii sângeroase. Tehnica rugăciunii s-a simplificat”.
Alexis Carrel (1873-1944), chirurg și biolog francez.
Laureat al Premiului Nobel în Medicină și Fiziologie (fondatorul transplantologiei - transplantul de țesuturi și organe). Profesează ca medic și predă Anatomie și Chirurgie la Universitatea din Lyon. După anul 1904, se află ca profesor universitar la Universitatea de Medicină din Chicago, iar după 1906 îl găsim la Institutul de Cercetări Medicale Rockefeller din New York. Alexis Carrel primește recunoașterea publică a efortului său în domeniul cercetării chirurgiei experimentale și în special vasculare, al transplantului de țesuturi și organe în 1912, când i se acordă Premiul Nobel pentru Medicină.
Autor de citate:
- “Rugăciunea este o orientare a spiritului uman către substratul esențial, nematerial al lumii”.
- “Întocmai ca inteligența, simțul moral se poate dezvolta prin educație, disciplină și voință... Simțul moral e mai important decât inteligența. Dacă el dispare într-o națiune, toată structura socială începe să se clatine”.
- “Civilizația este, înainte de toate, o disciplină; disciplină fiziologică, morală, socială și științifică”.
