Deși a înregistrat o relativă creștere, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE * Sistemul de asigurări sociale de sănătate oferă un pachet cuprinzător de servicii, dar aproximativ 11 % din populație rămâne neasigurată și nu are dreptul decât la un pachet minim de servicii * Principalele provocări pentru sistemul de sănătate includ, pe de o parte, remedierea dezechilibrului dintre asistența medicală primară și serviciile medicale spitalicești și, pe de altă parte, combaterea deficitului tot mai mare de profesioniști în domeniul sănătății * Multe decese ar putea fi evitate printr-o prevenție mai eficientă și printr-un tratament mai bun * Ratele de mortalitate evitabilă prin prevenție și de mortalitate prin cauze tratabile sunt foarte ridicate în România * Rata mortalității evitabile prin prevenție s-a aflat în 2016 pe locul al patrulea, printre cele mai ridicate din Europa * Ratele de supraviețuire la cinci ani în urma unor tipuri de cancer tratabile, cum ar fi cancerul de sân, de prostată și de col uterin sunt mult sub mediile UE, în special, pentru tipurile de cancer care pot fi prevenite prin reducerea la minimum a factorilor de risc, cum ar fi cancerul pulmonar (11 %), de stomac (3 %) și hepatic (13 %) * Principalele cauze ale mortalității evitabile prin prevenție sunt boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar, decesele cauzate de consumul de alcool și accidentele. Rata mortalității prin cauze tratabile a fost cea mai ridicată din UE și a fost, de asemenea, determinată de boala cardiacă ischemică (considerată o boală ce poate fi atât prevenită, cât și tratată), de accidente vasculare cerebrale, de pneumonie și de cancerul colorectal * Rata deceselor evitabile prin prevenție sau ale căror cauze sunt tratabile este printre cele mai ridicate din UE * România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din UE - 6,7 la 1.000 de născuți vii, comparativ cu media UE de 3,6 în 2017 * Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1. 029 EUR, media UE fiind de 2.884 EUR), cât și ca procent din PIB (5 % față de 9,8 % în UE) * Sistemul de sănătate este subfinanțat.
Principalele cauze de deces
Numărul deceselor cauzate de cancer a crescut, în timp ce bolile cardiovasculare constituie cauza principală a deceselor. Boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral sunt principalele cauze de deces, reprezentând împreună peste 550 de decese la 100.000 de locuitori în 2016. Rata mortalității cauzate de boala cardiacă ischemică este de aproape trei ori mai mare în România decât în UE, în ansamblu. În pofida unei reduceri accentuate începând din anul 2000, accidentul vascular cerebral rămâne a doua cauză. Cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de deces cauzat de cancer, rata mortalității crescând cu aproape 14 % din 2000, în principal din cauza ratelor ridicate ale fumatului. În ultimii ani, au crescut, de asemenea, ratele mortalității legate de alte tipuri de cancer, în special pentru cazurile de cancer colorectal și de cancer de sân.
Tuberculoza rămâne o problemă majoră de sănătate publică în România. Combaterea anumitor boli infecțioase, precum tuberculoza (TBC) și rujeola, continuă să fie o problemă importantă de sănătate publică în România. Numărul cazurilor de TBC a scăzut în ultimul deceniu, dar rămâne în continuare cel mai ridicat din UE (aproximativ 13.000 de cazuri în 2017). Rujeola este, de asemenea, o problemă persistentă de sănătate publică în România, rata de notificare fiind printre cele mai ridicate din UE (102,1 la 1 milion de locuitori în 2018, comparativ cu 26,2 în UE, în ansamblu). Această tendință este legată de gradul scăzut al ratei de imunizare.
Factorii de risc - țigara și alcoolul
Aproximativ jumătate din decesele înregistrate în România pot fi atribuite unor factori de risc comportamentali. Unul din cinci adulți români fumează zilnic, cu o rată mult mai mare în rândul bărbaților (32 %) decât în rândul femeilor (8 %).
Consumul excesiv de alcool este o problemă majoră, în special în rândul bărbaților din România. În medie, peste o treime dintre adulții din România au declarat că, consumă episodic alcool în exces (consum episodic excesiv de alcool) cel puțin o dată pe lună, ceea ce reprezintă o rată aflată pe locul doi în UE (35% față de 20%, în medie, în UE). Doi din cinci adolescenți de 15 și 16 ani din România au declarat că au experimentat cel puțin un episod de consum excesiv de alcool, în cursul lunii precedente. Această rată este peste media UE și constituie un motiv serios de îngrijorare, având în vedere asocierea dintre consumul excesiv de alcool și vătămările accidentale, în special la adolescenți.
Consumul de tutun (incluzând fumatul activ și fumatul pasiv) este cauza unei proporții de aproximativ 17% din totalul deceselor, în timp ce 14% dintre decese pot fi atribuite consumului de alcool, valoare de peste două ori mai mare decât proporția observată la nivelul UE (6%). Unul din cinci adulți români fumează zilnic. Consumul regulat de tutun de către adolescenți este, de asemenea, un motiv de îngrijorare, aproape o treime dintre tinerii de 15 și 16 ani declarând că au fumat în cursul lunii precedente, această rată fiind printre cele mai mari din UE. Nu sunt încă vizibile efectele Legii din 2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun.
Alte 4% dintre decese sunt legate de nivelurile scăzute de activitate fizică.
Rezistența la antimicrobiene
Rezistența la antimicrobiene a fost recunoscută drept o preocupare majoră. Nivelurile de rezistență se mențin ridicate în România. În 2017, s-a constatat, în urma testărilor, că 22,5% din izolatele de Klebsiella pneumoniae erau rezistente la carbapeneme, o clasă puternică de antibiotice de ultimă linie. Această cifră este pe locul trei în lista celor mai mari procente din UE.
Cheltuielile pentru sănătate sunt mai mici decât în orice altă țară UE
Sistemul de sănătate din România se bazează pe un model de asigurări sociale de sănătate în care rolul statului este major. În general, numărul redus de persoane care contribuie la asigurările sociale de sănătate are drept rezultat o subfinanțare cronică a sistemului.
România cheltuiește mai puțin pe sănătate decât orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca proporție din PIB. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut sistematic în ultimii ani, în 2017, România a cheltuit pentru sănătate 1.029 EUR pentru fiecare persoană, mai puțin de jumătate din media UE de 2.884 EUR sau 5% din PIB (comparativ cu media UE de 9,8%).
Predomină cheltuielile cu spitalele
Cheltuielile cu spitalele predomină, în timp ce eforturile politice încearcă să consolideze asistența medicală primară. Trecerea la asistența medicală ambulatorie se află într-un stadiu incipient, peste 42% dintre cheltuielile pentru sănătate fiind încă direcționate către serviciile spitalicești (comparativ cu media UE de 29%). Un procent suplimentar de 27% este cheltuit pe produse farmaceutice și pe produse de uz medical. Această valoare este deosebit de ridicată în comparație cu cea a altor țări și ne situează pe locul trei în UE după Bulgaria și Slovacia. Din nou, însă, valoarea absolută a cheltuielilor pe cap de locuitor pentru produsele farmaceutice (280 EUR) rămâne relativ scăzută, România cheltuind doar puțin peste jumătate din media UE (522 EUR). De asemenea, România cheltuiește foarte puțin pentru prevenție, numai 18 EUR pentru fiecare persoană în 2017 sau 1,7% din totalul cheltuielilor pentru sănătate, comparativ cu 3,1% la nivelul UE.
Mai puțini medici și asistenți medicali
Sistemul de asigurări sociale de sănătate permite accesul persoanelor asigurate la un pachet complet de servicii, în timp ce persoanele neasigurate nu au dreptul decât la un set minim de servicii. În practică, numai aproximativ 89% din populația României era acoperită de sistemul de asigurări sociale de sănătate în 2017.
România are mai puțini medici și asistenți medicali pe cap de locuitor decât majoritatea țărilor UE. Sistemul de sănătate este afectat în continuare de deficite de medici și de asistenți medicali. În 2017, existau 2,9 medici practicanți la 1.000 de locuitori, cifră aflată pe locul trei între cele mai scăzute cifre din UE (media UE fiind de 3,6) și 6,7 asistenți medicali la o mie de locuitori (media UE fiind de 8,5). Emigrarea personalului medical în căutarea unor perspective mai bune de carieră și remunerație în străinătate a contribuit la crearea unui deficit intern de profesioniști în domeniul sănătății, cu consecințe negative. Guvernul a început cu creșteri salariale modeste în 2015 și 2016 și a promis îmbunătățiri suplimentare progresive ale condițiilor de muncă până în 2022. Presiunea exercitată de grevele din 2017 a accelerat creșterile salariale pentru medici, până la nivelul prevăzut inițial pentru 2022. Astfel, în martie 2018, salariul net pentru un medic rezident a crescut cu aproximativ 160% (de la aproximativ 344 EUR la 902 EUR pe lună), iar salariul net al unui medic primar a crescut cu 130% (de la 913 EUR la 2112 EUR). Cu toate acestea, de creșterile salariale au beneficiat doar medicii angajați în spitalele publice, în timp ce medicii generaliști, ale căror venituri sunt stabilite prin contracte cu casele județene de asigurări de sănătate și prin taxele aplicate pacienților, au fost excluși. Trecerea la asistența medicală comunitară integrată este îngreunată de numărul scăzut de medici generaliști și de utilizarea în exces a spitalelor. Asistența medicală primară continuă să fie insuficient utilizată, în timp ce serviciile spitalicești sunt utilizate excesiv, astfel cum o demonstrează ratele foarte mari de externări. Pacienții se bazează adesea pe serviciile de urgență din spitale, dacă au nevoie de asis-tență medicală, inclusiv de îngrijiri fără caracter urgent.
Alte tendințe pun în pericol sustenabilitatea pe termen lung a sistemului, inclusiv îmbătrânirea populației (ceea ce determină o mai mare cerere de servicii de asistență medicală și o restrângere a bazei de resurse) și emigrația persoanelor de vârstă activă (care are ca efect reducerea contribuțiilor și restrângerea și mai acută a bazei de resurse). Se estimează că emigrația va atinge un nivel foarte ridicat în următorii ani.
N. red. Datele prezentate (anul de referință - 2017) sunt extrase din Raportul OCDE Publishing, Paris/ European Observatory on Health Systems and Policies (2019), România: Profilul de țară din 2019 în ce privește sănătatea, State of Health Systems and Policies, Bruxelles, și reprezintă rezultatul activității comune a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în cooperare cu Comisia Europeană. (sursa - ec.europa.eu)
