Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția, într-un comunicat dat publicității la 4 februarie (Ziua internațională de luptă împotriva cancerului), asupra necesității intensificării serviciilor privind combaterea acestei maladii în țările cu venituri mici și medii. OMS avertizează că, dacă tendințele actuale continuă, lumea va înregistra o creștere cu 60% a cazurilor de cancer în următoarele două decenii. Cea mai mare creștere (aproximativ 81%) în cazuri noi va avea loc în țările cu venituri mici și medii, unde ratele de supraviețuire sunt, în prezent, cele mai mici.
Acest lucru se datorează în mare măsură faptului că aceste țări au fost nevoite să-și concentreze resursele limitate de sănătate pe combaterea bolilor infecțioase și îmbunătățirea sănătății mamei și copiilor, în timp ce serviciile de sănătate nu beneficiază de dotările necesare pentru a preveni, diagnostica și trata cancerul. În 2019, peste 90% din țările cu venituri mari au raportat că serviciile de tratament complet pentru cancer au fost disponibile în sistemul de sănătate publică, comparativ cu mai puțin de 15% în țările cu venituri mici.
“Acesta este un semnal către noi toți pentru a aborda inegalitățile, inacceptabile, privind serviciile pentru prevenirea și tratarea cancerului, în țările bogate și sărace”, spune dr. Ren Minghui, director general adjunct în cadrul departamentului Acoperirea sănătății globale/boli transmisibile și necomunicabile, din cadrul OMS. “Dacă oamenii au acces la sistemele de îngrijire primară, cancerul poate fi detectat timpuriu, tratat eficient și vindecat. Cancerul nu ar trebui să reprezinte o condamnare la moarte pentru nimeni, nicăieri”.
“Cel puțin 7 milioane de vieți ar putea fi salvate în următorul deceniu, prin identificarea celor mai potrivite metode științifice de abordare a problemei”, este de părere dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS.
OMS evidențiază o gamă largă de intervenții benefice pentru prevenirea cazurilor noi de cancer. Acestea includ: controlul consumului de tutun (responsabil pentru 25% din decesele cauzate de cancer), vaccinarea împotriva hepatitei B pentru prevenirea cancerului de ficat, eliminarea cancerului de col uterin prin vaccinarea împotriva HPV, screening și tratament, asigurarea accesului la îngrijiri paliative, inclusiv ameliorarea durerii.
Parlamentul României a anunțat, marți, înființarea unui grup de lucru comun al Camerei Deputaților și Senatului care are ca scop accelerarea inovației în domeniul prevenției, combaterii și tratării cancerului în România, din care fac parte senatori și deputați din toate partidele politice, potrivit unui comunicat transmis de Camera Deputaților, coordonator fiind Carmen-Ileana Mihălcescu, deputat PSD.
“Problema cancerului este una de prioritate națională. Inițiativa parlamentară pleacă de la datele privind situația stării de sănătate a populației, potrivit cărora cancerul este principala cauză a mortalității, după bolile cardiovasculare. Grupul își propune să realizeze o radiografie exactă a situației privind incidența cancerului în România și să centralizeze cele mai relevante date și informații privind infrastructura oncologică actuală. În urma acestei evaluări, în colaborare cu instituții publice și private abilitate, precum și cu cei mai buni specialiști în domeniu, se va elabora o strategie-cadru privind combaterea cancerului în România pentru următorii 10 ani - o alternativă inovativă de politică publică ce va propune măsuri eficiente menite să modernizeze calitatea actului medical oncologic și să introducă mecanisme de educație preventivă la nivelul populației”, se precizează în documentul citat.
Pe de altă parte, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia, a declarat marți (sursa - agerpres.ro) că România are nevoie de un Plan național de cancer și de un Registru național pentru această patologie: “Este știut că în România, în fiecare zi, mor 142 de pacienți din această patologie - copii și adulți. (...) Din câte știm cu toții, în România nu avem un plan național de cancer. Este cumva lăsat în Ministerul Sănătății încă de pe vremea ministrului Achimaș. Nu mai știm nimic de acel plan de cancer. De ani de zile spunem că este necesar un Plan de cancer, de un Registru național de cancer și multe nevoi pe care noi le-am semnalat de ani de zile și le tot repetăm. Avem acel program de prevenție pe cancerul de col uterin subfinanțat. Când merge femeia la medicul de familie să ia o trimitere i se spune că nu mai sunt fonduri și este amânată. Suntem țara cu cea mai mică finanțare din PIB din UE. Bulgarii au 9%, noi avem aproape 5%”.
El a precizat că își dorește ca niciun pacient să nu mai plătească în plus, așa cum se întâmplă în prezent.
“Noi ne dorim ca niciun pacient să mai plătească coplată, așa cum se întâmplă acum. (...) Nu mai dorim acest lucru, mulți nu au bani de autobuz să vină la tratamente. Mulți nu au bani de pâine, nu au cum să își susțină aceste tratamente în regim privat. Sperăm să fie o concurență loială între stat și privat și benefică pacientului și aici depinde de fiecare manager cum își face planurile pentru a face față acestei, hai să îi spunem cu ghilimele de rigoare, liberalizări a programelor naționale curative”, a mai spus Cezar Irimia.
Secretarul de stat Nelu Tătaru a declarat că Ministerul Sănătății urmează ca în perioada următoare să “așeze” planul european împotriva cancerului și la nivelul României: “Această echipă nouă și-a pus în plan, în concordanță cu Planul european de luptă împotriva cancerului, să dezvolte acest Master Plan. (...) Știm că această maladie, cancerul, pe lângă că omoară 140 de pacienți pe zi, omoară 50.000 de pacienți pe an și schimbă destinul a 80.000 de pacienți, în fiecare an, prin depistarea acestei boli. Avem în acest moment, la nivelul MS, programe de screening pe cancer de col uterin, cancer colorectal, suntem în dezvoltarea screeningului cancerului de sân. Avem toată deschiderea și cu comisiile de Sănătate din Senat și Camera Deputaților, urmând ca în perioada imediat următoare să putem așeza acest plan european împotriva cancerului și la nivelul României. Este adevărat, acest plan se poate dezvolta doar în concordanță cu discuțiile pe care le avem cu experți, cu asociații profesionale, sindicate, asociații de pacienți, urmând să poată fi adaptată la nivel național. În acest sens, ne uităm la exemplele bune din Europa și vom aduce pe tapet programe pilot care au cea mai mare incidență și mortalitate în România”, a susținut secretarul de stat.
