Apariția și extinderea coronavirusului ar putea avea efecte nefavorabile în ceea ce privește cererea globală, chiar dacă tensiunile comerciale dintre SUA și China au fost, într-o oarecare măsură, atenuate prin semnarea Fazei I a acordului comercial, arată Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
Instituția a menținut la 4,1% prognoza privind creșterea economiei românești în acest an, estimând că industria va reveni în a doua parte a anului 2020, astfel încât, pe ansamblu, creșterea valorii adăugate brute să fie pozitivă. De asemenea, construcțiile totale vor continua să se majoreze, dar cu o intensitate mai mică. În ceea ce privește sectorul terțiar, se mizează pe dezvoltarea serviciilor cu un aport sporit de valoare adăugată.
Pe de altă parte, CNSP atrage atenția că există și posibilitatea apariției unui risc generat din eventualele efecte asupra agriculturii, pe fondul condițiilor meteo nefavorabile din acest an.
În plan extern, pe lângă riscurile generate de coronavirus, CNSP menționează și riscul majorării prețului la energie și alte mărfuri fungibile, precum și o volatilitate mai mare a piețelor valutare, ca urmare a decelerării creșterii economiei chineze care influențează cererea globală, precum și din cauza menținerii unui conflict crescut la scară extinsă în Orientul Mijlociu.
„O încetinire mai accentuată a cererii globale ar afecta, pe lângă exporturile românești, care au dovedit o elasticitate mai ridicată la cererea externă, comparative cu principalii noștri competitori, Polonia și Ungaria, și fluxurile investiționale către țara noastră. Menționăm și factorii de influență asociați evoluției economiei zonei euro și, îndeosebi, a Germaniei - principalul partener comercial al României - a cărei situație se reflectă atât în zona de cerere agregată prin exporturi, cât și pe zona de producție industrială, acestea fiind puternic corelate (producția industrială autohtonă fiind stimulată, printre altele, și de exporturi), precizează sursa citată în prognoza de iarnă 2020.
Proiecția principalilor indicatori macroeconomici, pentru perioada 2019-2023, indică o creștere a economiei de 4,1% în acest an (PIB - 1,141 miliarde de lei), urmată de un avans de 4,2% în fiecare din următorii doi ani (2021 și 2022) și 4% în 2023.
Inflația va scădea la 3% la finalul anului, în linie cu prognoza Băncii Naționale a României, la 2,8% în 2021, 2,6% în 2022 și 2,4% în 2023.
Numărul mediu de salariați va urca la 5,242 milioane în acest an, de la 5,154 milioane anul trecut. În 2021, numărul salariaților este estimat la 5,340 milioane, în 2022 - 5,435 milioane, iar în 2023 - 5,535 milioane.
Rata șomajului BIM este prognozată la 3,8% în acest an, urmând să scadă constant în următorii trei ani, la 3,7% în 2021, 3,6% în 2022 și 3,5% în 2023.
Câștigul salarial mediu net lunar va urca la 3.337 lei în acest an, 3.583 lei în 2021, 3.841 lei - 2022 și 4.107 lei în 2023.
„Precizăm că prognozele standard sunt cea de primăvară și toamnă, Prognoza de iarnă fiind una intermediară, care are un caracter concis și include informațiile apărute în intervalul dintre prognoza de toamnă (reprezentând cadrul macroeconomic care fundamentează, de regulă, bugetul) și cea de primăvară (care stă la baza Programului de convergență)".
