Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Corina Corbu, a afirmat miercuri, cu ocazia bilanțului instituției pe anul 2019, că există în societatea românească un „anumit grad de percepție negativă" în ceea ce privește justiția.
„Niciodată nu m-am ferit să spun, în mod public, și lucruri poate mai puțin plăcute. De aceea voi spune și acum că există un anumit grad de percepție negativă la nivelul societății românești asupra justiției. Și nimeni dintre noi nu suntem fără de păcat în această privință (...). Cetățenii, agenții economici, organizațiile nonguvernamentale resimt în mod direct consecințele inflației și incoerenței legislative în anumite domenii, consecințele negative legate de creșterea duratei procedurilor judiciare și implicit a costurilor acestora, dar și riscurile create de situațiile de practică neunitară sau de imposibilitatea obținerii unei soluții definitive a litigiului într-un interval de timp rezonabil", a spus Corina Corbu.
Președintele ICCJ consideră că este nevoie de colaborarea tuturor celor cu atribuții în domeniu pentru îmbunătățirea funcționării sistemului de justiție din România.
„Un lucru însă este clar pentru noi toți: justițiabilii au dreptul fundamental de a aștepta un răspuns adecvat din partea sistemului judiciar în ceea ce privește toți acești factori negativi. Iar acest răspuns cred că trebuie să rezide în tratarea adecvată a cauzelor, iar nu în cosmetizarea efectelor. Combaterea supraîncărcării Instanței supreme, îmbunătățirea calității și sistematizarea legislației în domeniile deficitare, îmbunătățirea accesului liber la justiție (...), asigurarea unui proces continuu de conectare a judecătorului la evoluția ramurilor de drept și la evoluția socială presupun coeziune la nivelul tuturor celor implicați în asigurarea acestui serviciu public și modalități de acțiune compatibile și ferme", a precizat Corina Corbu.
În opinia sa, provocările apărute în ultima perioadă nu doar în România, ci și în alte state ale Uniunii Europene impun existența unei coeziuni între instituțiile statului.
„S-a vorbit mult despre riscurile create de diminuarea gradului de încredere al cetățenilor în instituțiile democratice, iar în unele state s-a evidențiat apariția și dezvoltarea unor curente de opinie sau unor poziționări (...) pe care Europa le credea de mult uitate. Toate aceste provocări presupun ca autoritățile statului să-și exercite, fiecare în parte, atribuțiile constituționale, într-o manieră coordonată (...). Iar aceste valori și obiective nu pot fi decât cele ale statului de drept, pe care România le-a asumat (...) și care fac parte din modul în care suntem formați ca magistrați, ca oameni de stat ori ca reprezentanți ai marilor profesii liberale de natură juridică", a explicat Corina Corbu.
La prezentarea raportului de activitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție pe anul 2019 au participat președintele Klaus Iohannis, președintele CCR, Valer Dorneanu, președintele CSM, Nicoleta Margareta Țînț, ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, Avocatul Poporului, Renate Weber, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, Gabriela Scutea, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, Traian Cornel Briciu, și președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici, Dumitru Viorel Mănescu.
