Motto: “Marea Unire au făcut-o românii pentru români, ca să aibă casa lor”. (Prof. Ioan-Aurel Pop)
Joi, 27 februarie 2020, ora 14.45, o familie de dascăli ludușeni a primit, printr-un serviciu de curierat rapid, caseta cuprinzând cele opt volume ale monumentalei lucrări de istorie națională “CONSTRUIND UNIREA CEA MARE”. De la preluarea și până la aranjarea în biblioteca personală a odorului care le-a intrat în casă, fericiții destinatari, vădit emoționați, au parcurs un afectuos ceremonial de inspirație religioasă. Au luat în brațe fiecare volum, i-au intuit cuprinsul, i-au binecuvântat sosirea și i-au urat rodnică lucrare în conștiințele celor care vor dori să le descifreze înțelesul, citind fiecare filă cu ochii sufletului și ai rațiunii.
După documentarea de a doua zi, rezum prezentarea, transcriind titlurile. Volumul I: “De la revoluția pașoptistă la formarea Partidului Național Român (1848-1881)”, (892 pagini, 277 documente de epocă); Volumul II: “Națiune și regalitate”(1881-1914), (942 pagini, 226 documente); Volumul III: “De la Marele Război la România întregită” (1914-1922)”, (922 pagini, 269 documente); Volumul IV: “Constituirea instituțiilor naționale românești în Transilvania” (960 pagini, 547 documente); Volumul V: “Democrație și spirit civic. Credenționale (1)” (1.273 pagini, 583 documente); Volumul VI: “Democrație și spirit civic (2)” (1.408 pagini, 1.355 documente); Volumul VII: “De la Sarmizegetusa la Alba Iulia. Stat și statalitate pe teritoriul României” (787 pagini; 9 sinteze: Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Prefață: Aurel Rustoiu, Dacia înainte de romani; Tudor Sălăgean, Societatea românească la începuturile Evului Mediu; Ioan-Aurel Pop, Românii în secolele al XIV-lea-al XVI-lea; de la “republica creștină” la “restaurarea Daciei”; Susana Andea, Țările Române în secolul al XVII-lea; Ionuț Costea, Țările Române în secolul al XVIII-lea; Ioan Bolovan, Românii în perioada reformelor și revoluțiilor democratice; Gheorghe Iacob, Românii în perioada edificării statelor naționale (1859-1918); Volumul VIII: “Tradiție-Integrare-Modernitate în legislația românească din primul deceniu interbelic” (1.233 pagini, 60 documente; sinteză-Marcela Sălăgean, De la Unire la consolidarea statului unitar. Măsuri legislative în “primul” deceniu interbelic, decembrie 1918-1930).
Fiecare volum are o prefață, o notă asupra ediției, glosar, indice de persoane, indice de localități.
Coordonatorii sunt menționați pe prima copertă a fiecărui volum: Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Ioana Mihaela Bonda, Ana Victoria Sima, Teodor Laurențiu Popescu, de la Universiatatea Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca.
Lucrarea a apărut la Editura Școala Ardeleană, în anul 2019.
Persoanele fizice și juridice din județul Mureș pot comanda monumentala lucrare CONSTRUIND UNIREA CEA MARE, pe adresele www.scoalaardeleanacluj.ro; office@scoalaardeleanacluj.ro sau la numerele de telefon: 0728.084.801 și 0364-117.252.
PRECIZARE
“Cine vrea și poate va înțelege din aceste volume toți factorii care au concurat la Unire, de la subiectul acțiunii, care este poporul român, până la înțeleptele sale elite, de la cadrul internațional, de la voința marilor puteri și până la prăbușirea imperiilor multinaționale și la formarea, pe ruinele lor, a statelor naționale și federale, de la victoria Antantei, la faimoasele puncte ale președintelui american Woodrow Wilson, de la faptă la consacrarea ei prin tratate, de la suferințe și sacrificii până la apoteoză, de la bucuria românilor până la frustrările unora dintre vecini, de la ideal până la realitate”.
Prof. IOAN-AUREL POP, președintele Academiei Române
***
ANASTASIA BACINSCHI, DĂSCĂLIȚĂ NĂSCUTĂ ÎN ROMÂNIA MARE
Primii 16 ani de viață i-a numărat, cu inocentă și nedisimulată bucurie, în România Mare, împreună cu părinții și surorile sale, cu toți românii basarabeni renăscuți după 106 ani de agresivă ocupație rusească. Lumina acelor ani a fost brusc obturată de Pactul Molotov-Ribbentrop și trimisă în Siberii,
după revenirea ocupantului rus în uniformă sovietică. În plin război mondial, cățărată pe acoperișuri de vagoane, s-a refugiat din România Mare în România trunchiată. Primită cu dragoste părintească, românii-români au ajutat-o să încheie cu bine, la Pitești, cursurile pedagogice începute la Chișinău, apoi să fie repartizată ca învățătoare într-un sat din apropierea Mănăstirii Curtea de Argeș.
Îngerul păzitor i-a mai împlinit un vis. După ani de rugăciuni și căutări și-a reîntâlnit consăteanul, prietenul și iubitul Stanislav (Tase) Bacinschi. Și-au unit viitorul prin declarații și semnături în fața ofițerului stării civile de la Sfatul Popular Luduș și prin legământul din fața Altarului. A început astfel cea mai lungă și mai bogată înșiruire de ani dăruiți învățătoarei Anastasia Bacinschi de Tatăl Ceresc. I-a dăruit lui Tase doi băieți, pe Petru și Pavel. De pe urma lor au avut parte de multe bucurii, cele mai importante fiind prilejuite de căsătorii, de nașterea nepoților și strănepoților, de reușitele lor școlare și profesionale. Bucuriile de acasă s-au îngemănat cu satisfacțiile de la Școlile Generale nr. 1 și 2, unde i-a învățat pe copiii ludușeni cum să înceapă, cu dreptul, drumul în viață. Despărțirile de fiecare promoție se încheiau cu emoționante îmbrățișări, cu lacrimi și declarații de veșnică iubire.
Sfâșietoarea durere asumată în anul 1944, când a ales calea refugiului, și-a găsit o parțială rezolvare, abia în anul 1958, când autoritățile comuniste din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească le-au îngăduit soților Anastasia și Stanislav Bacinschi să-și viziteze rudeniile rămase în județul Soroca. O rezolvare mai înțeleaptă a avut loc după destrămarea U.R.S.S. și proclamarea Independenței Republicii Moldova.
Credința creștină a motivat-o ca, după anul 1990, să îi ajute pe basarabenii care au redobândit cetățenia română să își găsească locuri de muncă la Luduș, precum și pe personalitățile culturale din Republica Moldova interesate să aibă întâlniri de suflet cu omologii lor ludușeni și mureșeni.
A rămas aceeași slujitoare a ideii de unitate națională, și după ce Dumnezeu l-a chemat pe Tase la El. De câteva ori pe zi ieșea la portița din fața casei, unde, aproape de fiecare dată, avea pe cineva dispus să închege o discuție și despre actuala situație dodonistă din Republica Moldova.
Vestindu-i-se apropiata mare plecare, s-a spovedit, s-a împărtășit cu Sfânta Taină a Euharistiei, a făcut ordine în bibliotecă, a recitit file din cărțile dăruite de românii basarabeni Ion Druță, Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Bulat, a notat pe coala de “Iertăciuni” numele fiilor, nurorilor, nepoților și strănepoților, numele cadrelor didactice care au vizitat-o, ale basarabenilor pentru care a fost bunica, ale prietenelor apropiate sufletește, ale tuturor vecinilor de pe strada Crinului, stradă pe care a avut domiciliu pământean timp de 61 de ani.
De la naștere, până la trece-rea în veșnicie (1924-2020), Anastasia Bacinschi a adunat în sufletul ei nobil 96 de ani, o viață dăruită semenilor și unității naționale a românilor de pretutindeni.
***
IUBIRE DE NEAM, PRIN EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ
Dialog cu Covrig Veronica, din clasa a IV-a C, de la Școala Gimnazială “Ioan Vlăduțiu” din Luduș: “De ce cânți, Veronica?
Îmi place să cânt. Care cântece îți plac? Cele populare și patriotice. Când le-ai descoperit frumusețea? De când eram mică, la grădiniță, iar acasă, de la bunica, de la radio și televizor. Părinții m-au dus la concerte de folclor românesc. Să știți că am fost invitată și la emisiunea “Zestrea neamului”, de la ETNO TV. Ai ureche muzicală, dar cu vocea cum stai? Mi-o educ. De trei ani sunt și eleva Școlii Populare de artă, din Tîrgu-Mureș. Mă îndrumă doamna cântecului mureșan Dorina Oprea. În particular, lucrez și cu doamna Valentina Rus. Veronica, de ce îți plac cântecele patriotice? Sunt româncă și trăiesc în România.
