Cu toate că, după declararea stării de urgență în România, cetățenii au fost sfătuiți să reducă deplasările inutile și să nu cumpere excesiv, multe magazine au fost golite, oamenii făcându-și stocuri mari de produse alimentare.
În această situație, ing. Ramona Pârvu, manager de calitate la o fabrică de carne, produse din carne și specialități, citată de HotNews.ro, explică pe larg condițiile de depozitare și cât timp pot fi păstrate în siguranță anumite categorii de produse.
Depozitarea în apartamente, riscantă
Potrivit specialistului, populația trebuie să înțeleagă că stocurile foarte mari de alimente nu o ajută la nimic, ba dimpotrivă, riscă îmbolnăviri, dezvoltarea unor alergii la drojdii și mucegaiuri sau se va ajunge la risipă, atunci când produsele se vor altera vizibil și vor fi aruncate.
Păstrarea alimentelor trebuie să se facă astfel încât să prevenim alterarea lor, contaminarea chimică și biologică, pătrunderea impurităților din praf sau a mirosurilor străine.
Atunci când se cumpără cantități mari de alimente, aceste cerințe devin imposibil de respectat, pentru că locuințele noastre, în mod obișnuit, nu asigură nici spațiul, nici condițiile optime de depozitare pe termen lung.
În magazine, condiții speciale
Diferența dintre păstrarea produselor în magazine și depozite specializate, și depozitarea la domiciliu este enormă, întrucât magazinele de mari dimensiuni, retailerii sau depozitele dedicate pot asigura păstrarea alimentelor în spații amenajate pentru anumite categorii de produse.
Astfel, produsele uscate (cereale, făinoase, zahăr, produse ambalate) sunt păstrate în raioane speciale, cu umiditate și aerisire controlate.
Laptele și produsele lactate, carnea, peștele sau derivate ale acestora sunt păstrate în zone frigorifice, cu temperatură controlată, monitorizată permanent.
Legumele, fructele proaspete și conservate sunt depozitate în zone cu o ventilație permanentă, cu măsuri ce împiedică accesul rozătoarelor, cu o umiditate relativă a aerului controlată, temperaturi permanent monitorizate.
Temperatura unui frigider încărcat, maximum 5 grade Celsius
În mod ideal, ar trebui să depozităm și acasă alimentele pe categorii. În frigider, alimentele se așează cu spații între ele, pentru a asigura o ventilație corectă, temperatura adecvată a unui frigider încărcat fiind de 5 grade Celsius.
Produsele care nu necesită păstrarea în frigider ar trebui depozitate pe grătare de lemn, așezate în stive, pe rânduri sau compartimente, la distanțe egale, care să asigure o ventilație perfectă, iar temperatura de păstrare să fie de maximum 20 de grade Celsius.
Țineți cont că multe dintre produse au nevoie de temperaturi mai mici, având în vedere că vor fi depozitate timp îndelungat.
Pâine și paste făinoase
Produsele de panificație se pot păstra la temperaturi între 10 și 18 grade Celsius, cu umiditatea relativă a aerului de 60-70%, în spații dezinfectate, uscate, aerisite, bine ventilate, izolate de surse puternice de căldură.
Pentru făină, spațiul de depozitare și păstrare ar trebui să fie uscat, aerisit, în saci de material textil sau în pungi de hârtie. Trebuie asigurată o circulație a aerului la temperaturi de 10 grade Celsius, umiditatea relativă a aerului fiind de 70-75%, timp de maximum 60 de zile în perioada aprilie - septembrie, iar camerele trebuie ferite de rozătoare sau insecte.
Pastele făinoase sunt ambalate în pungi de celofan, hârtie pergamentată sau polietilenă, cutii de carton, saci de hârtie, lăzi de lemn. Spațiile de depozitare trebuie să fie curate, uscate, aerisite, dezinfectate. Temperatura de păstrare să fie de 20 de grade Celsius, iar umiditatea de maximum 80-85%.
Termenul de valabilitate pentru pastele simple este de 12 luni, pentru pastele cu ouă este de 8 luni, iar pentru pastele cu alte adaosuri este de 6 luni.
Carne și mezeluri
Carnea este un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, de aceea se impun condiții speciale de păstrare și depozitare, în spații frigorifice, astfel:
Carnea refrigerată se păstrează la o temperatură între 0 grade Celsius și +4 grade Celsius și o umiditate relativă a aerului de 75-85%, timp de 48 ore.
Carnea congelată se depozitează în spații speciale, care să asigure o temperatură în profunzime de -12 grade Celsius. Poate fi păstrată, astfel, timp de 4 până la 12 luni.
Pentru mezeluri, se recomandă produse care au fost tratate în prealabil, adică fierte sau fierte și afumate, și ambalate. Însă, mult mai sănătoasă în această perioadă de criză epidemică ar fi evitarea mezelurilor, care au adăugate în compoziție multe E-uri și puțină carne macră. Mai bine ar fi să ne limităm la o feliuță de slănină cu pâine și ceapă sau usturoi...
Uleiul și ouăle
Uleiurile (grăsimile) se țin în spații aerisite, curate, întunecoase, la o temperatură de 2-15 grade Celsius (ideal), umiditate de maximum 75-80%. Pentru uleiurile vegetale, termenul de păstrare este de 4 luni, pentru uleiul din germeni de porumb - 90 de zile, iar pentru margarină - 30 de zile.
Ouăle se depozitează în spații și ambalaje curate, bine aerisite, întunecoase, la temperaturi de 0-14 grade Celsius și umiditate de 70-90%. Termenul de depozitare în lunile septembrie - martie este de 20 de zile, iar în perioada aprilie - septembrie de 10 zile.
Se recomandă spălarea ouălor cu apă călduță și detergent, apoi se șterg și se depozitează în frigider.
Orezul, zahărul și apa îmbuteliată, termene nelimitate
În ceea ce privește orezul, durata medie de garanție este de 18 luni, însă la stabilirea acestui termen sunt luate în calcul condițiile de transport, păstrare și perioada de recoltare.
Dacă este păstrat în condiții optime, orezul nu se strică niciodată! El nu are termen de valabilitate și poate fi consumat oricând. Condiția este să fie ținut într-o încăpere uscată, departe de lumină.
Nici zahărul nu se numără printre alimentele perisabile. Teoretic, acest aliment nu expiră niciodată și poate fi folosit chiar și după câțiva ani de la cumpărare. Singura condiție este ca acesta să fie păstrat în condiții optime, astfel încât umezeala să nu ajungă la el.
Apa îmbuteliată are termen de valabilitate, dar nu pentru că apa în sine ar expira, ci din cauza pet-urilor din plastic în care este comercializată, iar substanțele din plastic pot trece, cu timpul, în apă.
